De: Dumitru Oprisiu

Dumitru Oprisiu — Mon, 02 Jul 2018 17:39:13 +0000

Nu pot decat sa-l felicit pe Catalin pentru abilitatea ca intr-un spatiu , relativ,mic sa faca o “ radiografie” clara , cu mai tot ce cuprinde aceasta nobila arta. Pentru ca da , facut cu respondabilitate , zborul este o arta .
Si pentru ca nici macar doua zboruri nu seamana intre ele , desigur , nici opiniile celor implicati nu pot fi , in totalitate , aceleasi .
Tehnica avansata din aviatie precum si nevoia tot mai mare de piloti tinde tot mai mult sa-i transforme pe acestia , urmand strict acel SOP si Check listurile , in simpli operatori de sisteme in baza carora ei reactioneaza . Si asta in dauna dezvoltarii de modele mintale care sa-i ajute oferindu-le “ scheme” de urmat pentru torentul de informații care ii înconjoară în mod constant. Modele ce ii ajută să aleaga unde să -si indrepte atenția, astfel încât să poata lua decizii, mai degrabă decât doar sa reactioneze . Viata a demonstrat-o ca , computerele de bord pot ceda sau oferi informatii nesigure . Ca check listul nu poate acoperi toate situatiile , sau poate fi gresit . Ca totul pare ca se naruie. Dar pilotul nu are voie sa cedeze . Un principiu de baza ii impune sa controleze aeronava , sa navigheze si sa comunice . Trebuie să ia decizii și asta înseamnă să hotarasca carei situatii sa-i acorde mai intai atentia , nu sa actioneze orbeste in baza acelor check listuri . Cheia reusitei este să gandeasca . Gandind , jumatate din problema este rezolvata . Este vorba de acel “ airmanship “de care s-a inceput sa nu se mai prea tina cont .
Un efect , ca urmare a unei situatii dificile , este stresul post-traumatic , fata de care pilotii sunt complet descoperiti. Acesta , necontrolat cum trebuie , chiar daca temporar a trecut poate reapare .

Comentarii la: Cătălin Prunariu: responsabilitatea de a fi pilot de avion și culisele neștiute ale unei meserii grele

De: Dumitru Oprisiu