Despre tot ce-i fin și fain

De ce nu mă mai despart de o brățară cu talismane românești

By 10 martie, 2016Frivolities
read time 1 min
 
10 martie, 2016

De ce nu mă mai despart de o brățară cu talismane românești

N-am fost niciodată adepta brățărilor cu talismane norocoase sau cu simboluri ale diferitelor momente din viață. Îmi place să le admir purtate de alte femei, însă eu una pur și simplu nu mă văd cu ele la încheietură.
Mi s-a potrivit în mod neașteptat, în schimb, un concept cu semnificații mult mai profunde și complet ieșite din comun.

by

Se întâmplă adesea ca brățara din mătase roșie cu talismane din argint, pe care o port tot timpul la încheietura mâinii stângi, să atragă atenția oamenilor.

 

Sfoara sănătății și a vieții (,,Derzes”)

Talismanele reprezintă un tip de accesoriu care se poartă mult în zilele noastre, însă ale mele sunt stranii la prima vedere. Atipice. Nu trec neobservate.

 

În general se poartă inimioare, steluțe, potcoave și alte simboluri diafane, cumva internaționale. Ale mele sunt dintr-o cu totul altă sferă și de aceea înțeleg de ce oamenii sunt contrariați.

Un usturoi stilizat. Un șarpe cu cap de lup. Semnul infinitului reintepretat ca o sfoară. O „casă de piatră”. Geometria ludică a unui chip de fată cu stele în păr. Dacă aș avea un bănuț pentru fiecare explicație pe care am dat-o despre ele…

 
yanna

Sînzienele, simbolul iubirii adevărate (”Yanna”)

În primul rând, nu sunt superstițioasă. Nu cred în simboluri norocoase și port-bonheur-uri. Nu de asta port brățara și nu o investesc cu cine știe ce valențe mistice.

 

O port fiindcă simbolistica ei m-a fascinat prin puritate, de prima dată, și fiindcă îmi place la nebunie semnificația talismanelor. Și, recunosc, fiindcă în acești ani a ajuns să facă parte din mine. Dacă o dau jos nu-i nicio tragedie – cum spuneam, nu sunt superstițioasă – dar mi-e drag s-o am la încheietura mâinii.

 

Casa de piatră (,,Bendis”)

Mi-am compus singură brățara, cu trei ani în urmă, cumpărând – pe rând – 4 din cele 5 talismane din imaginea de mai sus. Pe cel de-al cincilea l-am primit cadou chiar de la creatoarea lui, Ioana: căsuța simbolizând „casa de piatră”.

 

zalmo-1

Lupul dacic, simbolul puterii și al curajului (,,Zalmo”)

Toate talismanele mele sunt din argint placat cu rodiu, un tip de finisaj care mie îmi place la nebunie. De ce? Ei bine, și aurul alb este, de fapt, aur galben în baie de rodiu, acesta din urmă fiind responsabil pentru luciul atât de apreciat al metalului. Argintul în baie de rodiu are același aspect prețios și, în plus, nu se oxidează niciodată. În cazul meu, sunt singurele accesorii pe care nu stau să le mai dau jos de la mână nici măcar când fac duș.

Nu sunt singurele talismane antice de la Kogayon – brandul românesc care a venit cu această idee ingenioasă – dar sunt cele care m-au inspirat pe mine. Mai există Vasilikă, mielul care aduce noroc; Vlad, tărie în fața nedreptății; Barza ca simbol al fertilității sau Deceneu, pentru înțelepciune.

Ce este ,,Kogayon”, în afară de muntele sacru al dacilor?

aya

Usturoiul, protecție împotriva răului (”Aya”)

Ideea amuletelor dacice ca talismane i-a venit întâmplător creatoarei lor, Ioana Iosif,  în al 19-lea an de lucru în domeniul publicității. Clasicele trifoiuri, inimioare sau potcoave se găseau deja peste tot, ca și simbolurile egiptene, celtice sau indiene, însă lipsea un proiect cu simbolistică autohtonă.

 

„Tradițiile noastre nu sunt deloc valorizate, iar când sunt cât de cât valorizate, rezultatul arată aproape mereu ieftin și încropit“, crede ea. „Îmi doream ceva care să se ridice la înălțimea istoriei noastre“.

 

A început să se documenteze intensiv, citind tot ce-i pica în mână despre simbolurile transilvănene, care – deși se regăsesc pe porți, vase și obiecte tradiționale – nu sunt exploatate aproape deloc în plan comercial. De acolo a mers mai departe.

 

„Mi-am dat seama că trebuie să mă duc și mai adânc în istorie, în momentul în care am realizat că dacii aveau unele dintre cele mai frumoase și sofisticate bijuterii din lume“. Așa s-a născut proiectul Kogayon, conceput alături de o bună prietenă, iar experiența comună din publicitate le-a ajutat să-și facă rapid o strategie și să adune în jurul lor resursele necesare, de la producție până la echipa de designeri căreia îi dau brief-ul transformării unui anumit simbol într-o amuletă.

 

„E foarte complicat, pentru că unele simboluri care arată bine pe hârtie nu se pot transpune foarte reușit în bijuterii“, explică ea, „în timp ce elemente în care la început nu aveam mare încredere au înflorit efectiv în variantă tridimensională“.

 

Un pariu câștigător s-a dovedit a fi… usturoiul, actualmente produs best-seller. „Mi se spunea că nimeni n-o să-și dorească să poarte un pandantiv în formă de usturoi, ca protecție împotriva răului“, își amintește ea, „dar eu am simțit că va avea succes, așa că am mers mai departe cu ideea“. Crede cu tărie că marele merit nu aparține oamenilor cu idei geniale, ci acelora care au puterea și voința de a-și duce ideile până la capăt, pur și simplu.

 

Toate ideile bune pe care le-a avut până acum în carieră au venit din răbdarea și curiozitatea de a se documenta mereu și de a căuta peste tot răspunsuri la întrebările și dilemele din mintea ei. Acesta a fost, de altfel, și cel mai de preț dar pe care i l-a făcut școala (Facultatea de Litere, apoi cea de Jurnalism): „Școala m-a învățat unde să caut și să am răbdare să caut, indiferent dacă trebuie să stau zece ore în bibliotecă, răsfoind cărți peste cărți“.

Data viitoare când cineva mă va întreba ce reprezintă amuletele de la mâna mea, voi zâmbi și îi voi direcționa spre acest articol, pentru povestea completă. Și, că veni vorba, voi ce purtați la încheietura mâinii și ce semnificație are pentru sufletul vostru?

Foto principal: Vali Bărbulescu

Foto talismane individuale: Kogayon

Foto brățară: Diana-Florina Cosmin