<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	
	>
<channel>
	<title>Comentarii la: Despre violență, cu blândețe</title>
	<atom:link href="https://finesociety.ro/despre-violenta-cu-blandete/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://finesociety.ro/despre-violenta-cu-blandete/</link>
	<description>Despre tot ce-i fin și fain</description>
	<lastBuildDate>Mon, 05 Jun 2023 06:49:39 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.9.8</generator>
	<item>
		<title>De: Andreaa</title>
		<link>https://finesociety.ro/despre-violenta-cu-blandete/#comment-481084</link>
		<dc:creator><![CDATA[Andreaa]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 01 Mar 2022 10:51:28 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">https://finesociety.ro/?p=20047#comment-481084</guid>
		<description><![CDATA[Propozitia aia &#039;cand il facem pe un copil &quot;cretin&quot;&#039; mi-a trezit amintiri. Desi vin dintr-o familie educata, am auzit ca sunt cretina sau proasta pt lucruri extrem de mici. Nu m-am gandit atunci, evident,  ca e violenta, ca doar &#039;eu te-am facut, eu te omor&#039;, &#039;unde da tata/mama, creste&#039;, si tot de astea. 20 de ani mai tarziu inca mai am momente cand ma simt &#039;cretina&#039; si &#039;proasta&#039; pt ca am scapat un pahar pe jos, sau ca machiajul e nereusit, sau ca am gresit ceva intr-un excel la serviciu.

Locuiesc de  jumate de viata in alta tara si cateodata, rar, ma apuca &#039;romanismele de acasa&#039;, in trafic mai ales. Rar insemnand 1-2/an. Si atunci realizez cat de adanca e urma lasata de un cuvant.

Acest articol este atat de coerent si detaliat ca inca nu stiu cum ma simt uitandu-ma in oglinda pe care ti-o pune in fata cand il citesti. Stiu doar ca munca de a sterge urma e pe viata.]]></description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Propozitia aia &#8216;cand il facem pe un copil &#8222;cretin&#8221;&#8216; mi-a trezit amintiri. Desi vin dintr-o familie educata, am auzit ca sunt cretina sau proasta pt lucruri extrem de mici. Nu m-am gandit atunci, evident,  ca e violenta, ca doar &#8216;eu te-am facut, eu te omor&#8217;, &#8216;unde da tata/mama, creste&#8217;, si tot de astea. 20 de ani mai tarziu inca mai am momente cand ma simt &#8216;cretina&#8217; si &#8216;proasta&#8217; pt ca am scapat un pahar pe jos, sau ca machiajul e nereusit, sau ca am gresit ceva intr-un excel la serviciu.</p>
<p>Locuiesc de  jumate de viata in alta tara si cateodata, rar, ma apuca &#8216;romanismele de acasa&#8217;, in trafic mai ales. Rar insemnand 1-2/an. Si atunci realizez cat de adanca e urma lasata de un cuvant.</p>
<p>Acest articol este atat de coerent si detaliat ca inca nu stiu cum ma simt uitandu-ma in oglinda pe care ti-o pune in fata cand il citesti. Stiu doar ca munca de a sterge urma e pe viata.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
