Despre tot ce-i fin și fain

Strania poveste a unei clădiri fabuloase și a unui arhitect ghinionist

By 20 octombrie, 2017Culture, Travels
read time 4 min
 
20 octombrie, 2017

Strania poveste a unei clădiri fabuloase și a unui arhitect ghinionist

Superba Operă din Sydney, una dintre cele mai recognoscibile clădiri din lume, are o istorie presărată cu inovație, scandal și spectacol.

by

Am o listă scurtă de clădiri pe care le-am iubit dinainte să le văd, iar vederea doar a întețit pasiunea. Clădirea Chrysler din New York. Royal Albert Hall din Londra. Opera din Sydney. De câte ori mă întâlnesc cu una dintre marile mele iubiri din arhitectură, fac același lucru: o privesc din toate unghiurile, până îi rămâne amprenta pe retina mea.

 

Pe tatăl meu – și tovarășul meu de călătorie în Australia – l-am exasperat zilele astea cu opera din Sydney, cred că l-am dus de vreo 10 ori, și ziua, și seara. „Iar vrei să mergem la operă? Dar n-ai mai văzut-o și ieri?”. ”Ba da, dar mâine plecăm, aș mai vrea s-o văd o dată”. Asta-s eu, da.

 

 

La fel ca alte clădiri iconice, precum turnul Eiffel (pentru care francezii au făcut petiție să fie dat jos, considerându-l un atentat la estetica Parisului), nici opera din Sydney n-a avut un început prea lin. Ba chiar e destul de controversată.

 

A fost proiectată de arhitectul danez Jørn Utzon, în 1959, și trebuia să fie construită în 3 ani și să coste 4 milioane de dolari. În cele din urmă, a fost construită în 14 ani și a costat… 102 milioane de dolari. Recunosc că, la aflarea acestui detaliu, mi-au venit în minte tot felul de glume cu devizuri de construcții din România.

 

 

Nici australienii nu stau prea grozav la acest capitol, din câte se vede, doar că ei și-au recuperat de vreo 10 ori investiția de atunci până acum: nu există obiect pe care să nu fie imprimată poza operei și care să NU se afle la vânzare: de la brichete la șosete. Și eu mi-am cumpărat câteva. Nu șosete, totuși.

 

Tot inedit este și faptul că Opera din Sydney a fost declarată monument UNESCO încă din timpul vieții creatorului său, Utzon. Este numai al doilea caz din istoria UNESCO. Jørn Utzon a murit în 2008, iar opera a intrat în patrimoniul UNESCO în 2003.

 

 

Pe parcursul construcției, Utzon s-a certat cu guvernul australian, și-a dat demisia și a renunțat la proiect cu mare scandal, iar construcția a fost finalizată de arhitectul Peter Hall, care a preluat lucrarea cu condiția ca Utzon să nu mai aibă de-a face niciodată cu proiectul.

 

 

În cele din urmă, opera din Sydney a fost capodopera carierei lui Utzon și una dintre primele clădiri ale secolului XX care au beneficiat de proiectare pe calculator.

 

Geniul lui Utzon, dincolo de orice controverse, este dovedit de faptul că multe artificii de structură și rezistență – folosite în prezent de nume mari precum Frank Gehry – au fost patentate odată cu Sydney Opera House. Practic, ei au fost primii care au dovedit că se poate.

 

Construcția este cu adevărat genială și avangardistă și, indiferent câte clădiri-spectacol se vor mai construi în lume, își va păstra locul și fascinația asupra oamenilor. Zilele astea i-am dat roată pe toate părțile și – până și la a zecea vedere – tot îmi face inima să bată mai tare.

 

Așa e iubirea la mine, v-am zis…

 

 

Foto: Diana Cosmin

Pentru mai multe articole, povești și inspirații, mă puteți urmări pe paginile de INSTAGRAM și FACEBOOK



2 Comments

  • alina spune:

    Foarte interesanta aceasta cladire! Dar, cum e Australia? Cum sunt oamenii? Sper sa scrii si despre asta. Te felicit pentru alegerea de a-ti lasa parul liber, este superb, multe femei ravnesc sa aiba macar o bucla miiica.