Despre tot ce-i fin și fain

5 idei simple prin care viața poate fi un pic mai echilibrată, sănătoasă și etică

By 15 septembrie, 2016Rituals
read time 5 min
 
15 septembrie, 2016

5 idei simple prin care viața poate fi un pic mai echilibrată, sănătoasă și etică

Să-ți schimbi viața nu e un proiect grandios, adesea e vorba de o sumă de lucruri mici, repetate pentru o perioadă suficient de lungă de timp cât să devină a doua natură. Îți ofer câteva idei din experiența mea.

by

Când eram mică și mă plângeam de ceva, de regulă ceva mărunt și insignifiant, mama îmi spunea mereu. ,,Lasă draga mea, astea sunt mărunțișuri, important e să fii sănătoasă”. După ce am crescut mai mare și mă plângeam de alte lucruri, la fel de insignifiante dar pe care eu le priveam ca fiind de viață și de moarte, mama îmi spunea la fel ,,Lasă mamă, bine că ești sănătoasă!”.

 

La acea vreme, îi luam în râs cuvintele. Era mai important pentru mine să arăt într-un anumit fel, să fiu iubită de o anumită persoană, să fiu populară sau orice îți trece prin cap când ești mic. Sănătatea era ceva ,,by default”. Era mereu acolo, alte lucruri erau cele care lipseau.

 

Mi-am dat seama de adevărul spuselor mamei abia cu un an – doi în urmă, când am început să am prima dată mici probleme de sănătate, nimic grav dar suficient cât să-mi pună lucrurile într-o altă perspectivă. Atunci m-am gândit prima dată la lucruri pe care le făceam din reflex, fără să le cântăresc cu adevărat. La calitatea anumitor produse, la aglomerația din viața mea, la energia enormă consumată cu lucruri inutile, la greșeli făcute din neatenție, la superficialitatea cu care cumpăram sau alegeam ceva care să facă parte din viața mea.

 

Nu sunt o expertă în trăit echilibrat, am și eu momentele mele de exces și în cea mai mare parte a timpului mă consider un glorios ,,work in progress”. Tocmai pentru că mă străduiesc să ,,cresc” însă, aflu mereu lucruri noi și informații noi, pe care îmi face plăcere să le dau mai departe, către voi.

Acestea sunt câteva idei din propria mea experiență, scrise ca într-un jurnal, ca pentru mine. Lucruri mici pe care le poți face pentru o viață un pic mai sănătoasă, pentru mai mult echilibru psihic și liniște sufletească, pentru mai multă tihnă. Și, foarte important, fără să-ți dai lumea peste cap:

Mănâncă mai simplu

Nu mă refer aici la vreo dietă anume, la cine-știe-ce ingrediente elaborate sau exotice, cu etichete multiple de ,,bio” sau ,,eco” (în care, mărturisesc, eu una nu prea cred). Mă refer la principiul logic și de bun-simț alegerii de alimente care cresc în regiunea ta. În afară cei care încearcă să mănânce alimente crescute pe plan local sunt numiți ,,locavores”, combinație între ,,local” și sufixul de la ,,omnivor/carnivor”.

 

Dincolo de faptul că, într-adevăr, este mai logic pentru mediu să mănânci ceva produs la 100 de kilometri în loc de un produs expediat de la 2.500 de kilometri depărtare, eu cred în acest ,,locavorism” în primul rând din motive de sănătate. Există multe teorii științifice care susțin, de ani de zile deja, că macronutrienții cei mai importanți pentru corp provin din plantele și animalele crescute în arealul geografic în care ne-am născut. E cumva o lege a firii, o legătură nescrisă între celulele din corpurile noastre și locul în care am venit pe lume.

 

Un măr din livada bunicilor poate fi mai hrănitor decât orice mango copt pe vapor în lungul drum către România. O pâine din grâu dur, făcută la noi, e mai nutritivă decât o pungă de semințe de hrișcă, o cereală sănătoasă dar cu care nu am fost obișnuiți să ne hrănim și care este mai degrabă apanajul popoarelor slave. O legătură de pătrunjel românesc sau niște condimente din mărar sau rozmarin sunt mai eficiente pentru sănătate decât semințe de chia, quinoa, ammaranth și tot ce se mai află prin magazinele cu produse bio. Le-am încercat și eu, le consum și eu uneori, dar această teorie mi se pare totuși nespus de logică.

 

Nu putem avea tot timpul o dietă ,,locavoră” – eu una, spre exemplu, iubesc peștele oceanic și fructele de mare, pe care nu le pot obține din producție locală – dar putem măcar să încercăm să încurajăm micii proprietari care știm sigur că-și cresc produsele în România.

 

Poate nu știm cât de eco sau bio sunt niciunele (cum spuneam, mi se pare ușor utopic dezideratul nostru de viață bio, având în vedere cât de poluată este planeta), dar măcar între un produs ,,standard” din afară și unul ,,standard” din România, să-l alegem pe cel făcut mai aproape de casă. Nu din patriotism, nu din spirit ecologist, ci pentru binele nostru. Iar dacă avem de ales la un moment dat între un super-fruct exotic și o pară românească de la țară, să alegem varianta cea mai simplă și pe care am fi devorat-o cu poftă în copilărie. Eu asta încerc.

Îmbracă-te mai… conștient

La începutul primăverii am fost la Berlin la evenimentul de lansare al unui documentar despre industria bumbacului, făcut de Alexandra Cousteau, nepoata lui Jacques Cousteau, în colaborare cu National Geographic și C&A. Am scris atunci un material pentru ForbesLife, pe care îl găsiți aici, iar concluzia a fost șocantă: 24% dintre insecticidele și 11% dintre pesticidele care se folosesc în lume într-un an se duc către industria bumbacului.

 

Practic, orice tricou banal pe care-l cumpărăm este tratat cu câteva zeci de substanțe, care poluează solul și fac viața fermierilor de bumbac din lume un adevărat coșmar. Recunosc, până s-o întâlnesc pe Alexandra Cousteau nici eu nu mă gândisem că situația e atât de gravă, știam că bumbacul este o industrie poluantă, dar nu mă gândeam că lucrurile au escaladat într-un asemenea grad. Aceasta e partea urâtă a industriei de modă, despre care nu vorbește nimeni.

 

Să ne-nțelegem, asta nu înseamnă că de mâine nu mai consumăm modă. Ar fi ridicol și nimeni nu poate propune sau promite așa ceva. Putem încerca, însă, atunci când avem ocazia, să alegem mai inteligent ceea ce cumpărăm. Variante există. Branduri precum C&A (care a și susținut acel documentar), H&M și mai multe altele – de la mass-market la mărci de lux – au și produse din bumbac organic sau din materiale reciclate și mai prietenoase cu natura, care sunt marcate ca atare.

 

Du-te în magazine și caută-le, atunci când ai de ales între a cumpăra un tricou, o pijama, o bluză de blugi sau altă piesă ,,basic” pentru garderobă. Dacă produsul organic ți se pare scump, îl poți lăsa în raft, n-ai nimic de pierdut. De cele mai multe ori însă vei avea surpriza să vezi că prețul este același sau doar modic mai mare față de produsul din bombac convențional. Important e să privești mai atent, să citești etichetele și să te gândești de două ori dacă acel produs, în lumina celor de mai sus, merită cu adevărat un loc în dulapul tău.

136923

Foto: Documentarul Alexandrei Cousteau, ,,For the Love of Fashion”
Principiul ,,Unu la unu”

Păstrează-ți viața bine ,,editată”, gândește-te că e exact ca o cameră goală în care încape doar ceea ce vrei tu să încapă. N-o supraaglomera cu balast care te va face să te simți confuz, îngreunat, nervos. Alege cu grijă, cu discernământ și practică un sistem pe care eu l-am testat pe mine: când cumpăr ceva, dăruiesc ceva. Dacă mi-am cumpărat o frumoasă rochie nouă, cu siguranță e vreo piesă din garderoba mea care stă uitată demult (întotdeauna avem așa ceva!) și care poate fi donată sau dăruită. E un echilibru care te va face să te simți bine. Încearcă-l.

 

Scriitoarea Dominique Loreau spunea în cărțile ei, ,,Arta simplității” și ,,Arta esenței”, că atunci când cumpărăm ceva, cumpărăm de fapt o parte din noi înșine. Să ne gândim la asta de fiecare dată când suntem ispitiți să mai adăugăm în acea cameră un element care nu ne folosește la nimic, ba chiar din contră.

Păstrează o amprentă curată

Orice ai face, încearcă să gândești cu un pas înainte, la consecințele acțiunilor tale și încearcă să lași o amprentă cât mai senină, curată, clară în jurul tău. Când lași o sticlă aruncată într-un colț, gândește-te că e un reziduu care rămâne după tine și pe care cineva va trebui să-l strângă. Când lași ceva neterminat, gândește-te că rămâne undeva un cerc deschis, care îți va îngreuna sufletul peste ani. Când vorbești urât cuiva, gândește-te că îi strici ziua și dispoziția și că propagi în univers ceva negativ. Nu vorbesc aici de principii New Age și de teorii adormitoare, ci de idei de bun-simț. Ce ție nu-ți place nu face altor oameni sau altor lucruri. Vei fi uimit cât de bine te va face să te simți.

Fă-ți propriile reguli

Înainte de a cumpăra, consuma sau alege ceva, chestionează-ți propriile principii de viață. Spre exemplu, eu una mănânc multă proteină animală, sub formă de ouă, pește, fructe de mare. Îmi place, recunosc. Tot așa cum recunosc că n-am fost crescută raw-vegan, ci cu supiță de pui, carne de vită din Ardeal și brânză de casă. Nu pot să vin acum și să spun ,,Vai, carnea este ceva îngrozitor”. Ar fi o ipocrizie fără margini.

 

În ultima vreme, însă, am evitat tot mai tare carnea. N-am citit nicio carte care să-mi răstoarne părerile, n-am avut nicio revelație, nu mi s-a întâmplat nimic. Pur și simplu mi-am dat seama că pentru mine, o mare iubitoare de animale și un om care plânge când vede un câine slab sau un căluț chinuit, eu care aș lua acasă toate animalele suferinde pe care le găsesc, pentru mine nu are sens încurajarea unei industrii care s-a remarcat în ultimii ani printr-o cruzime extraordinară.

 

Nu cred că putem trăi fără proteină animală și am citit destul la viața mea ca să înțeleg și de ce. Cred însă că putem să ne alimentăm fiind mai puțin cruzi, răi, egoiști. Pentru mine, renunțarea 90% la carne și asumarea unei diete cu ouă, pește și legume asta înseamnă. Firește că o să mai mănânc o sarma de Crăciun, firește că o să gust dintr-un drob la Paști, sunt lucruri ocazionale. Dar, dacă am de ales, voi alege o variantă mai puțin crudă. Repet, asta e regula mea, raportată la principiile mele. E un exemplu.

 

Acum gândiți-vă la voi înșivă. Ce vă deranjează la viața voastră și continuați să faceți? Problemele de sănătate și neliniștile noastre vin adesea din lucruri care sunt în discordanță cu ceea ce simțim de fapt în interior. Întreținem prietenii cu oameni care, de fapt, nu ne plac și ne încarcă negativ? Simțim că ne mințim singuri spunând și făcând unele lucruri când de fapt am vrea să facem fix invers și credem exact contrariul? Cumpărăm de la branduri despre care știm că produc în condiții îngrozitoare, cu oameni cărora li se încalcă drepturile minime și, deși avem o strângere de inimă, continuăm să cumpărăm fiindcă toată lumea o face?

 

Trăim multe lucruri ,,by default”, considerând că nu putem schimba mare lucru, deși nu suntem de acord cu mersul lucrurilor. Și, chiar dacă avem impresia că ele n-au legătură cu sănătatea și cu starea noastră de spirit, ne afectează mai mult decât credem. Când e o prăpastie între ceea ce gândești și ceea ce faci de fapt, și corpul va avea o problemă la un moment dat.

Hai să gândim mai bine ce alegem să trăim și, mai ales, cu ce suntem dispuși să trăim.

4 Comments

  • Teodora spune:

    In ceea ce priveste mancarea, am invatat de la Ana Naie idea de a gati minimal, lucruri care se pot pregati in maxim jumatate de ora. Astfel, se reduc sansele de a procesa termic prea mult mancarea si a pierde the goodies din ea. Major plus: castigi timp pentru altceva. Apropo de mancare, as recomanda calduros multor persoane sa nu se mai inversuneze atat de mult pe un lucru care ar trebui sa fie plin de energie pozitiva. Faptic, inversunarea in orice e daunatoare, chiar daca e pentru cel mai bun lucru de pe pamant, tot iti consuma sufletul.
    Eu tot timpul cred ca sunt in work in progress, ca mereu mai gasesc unde sa ma perfectionez pe plan personal. Ma opresc aici ca iti scriu o mini postare in comentariu :)))

  • Ana-Maria P. spune:

    Buna Diana! Foarte inspirational acest articol! Sunt de acord cu toate punctele enumerate mai sus, mai ales cu cel referitor la alimentatie – de cand am bebelus m-au innebunit de cap anumite persoane sa ii dau copilului avocado, cartodf dulce, seminte de chia si alte asemenea – ca-s mai bune decat merele, perele, dovleacul sau piersicile de pe la noi. De bumbacul bio sau cel din culturi fair-trade auzisem cu multi ani in urma dintr-un magazin online care nu mai este, se numea Quelle, si avea incaltaminte si imbracaminte de buna calitate, insa nu stiam ca industria pesticidelor si a ferilizantilor este atat de strans legata de cea a bumbacului.

  • Tatuata Dita spune:

    Bună! Te urmăresc de puțin timp dar sunt impresionata de mesajele pe care le transmiți. Mă bucur când descopăr oameni de valoare! Mult succes!

  • Georgiana C. spune:

    Diana, știi cumva unde pot vedea cei care nu l-au văzut la timp, documentarul „For the Love of Fashion“? Mulțumiri multe!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.