Marile lecții ale vieții nu le învățăm privind spre viitor, ci uitându-ne în urmă. 

 

Este un adevăr neplăcut, dar ne motivează mai mult momentele în care ne-am dat cu capul de pragul de sus decât sfaturile primite cu cele mai bune intenții.

 

Dacă facem o radiografie a ultimilor zece ani, cu mintea de acum am face cu siguranță multe lucruri altfel. 

 

Nu doar lucrurile mari, cruciale, ci inclusiv acele alegeri mărunte, de zi cu zi, pe care le vedeam fără nicio miză. 

 

Cumpărături de impuls, bani cheltuiți sub presiunea de a ține pasul cu prietenii, anturajul sau colegii, salarii câștigate și risipite instant, cu entuziasmul nebun de la 20 de ani, credite luate pentru capricii de cumpărături impulsive, oportunități de investiție pe care le-am ratat… și lista este atât de lungă.

Totuși, am făcut așa cum ne-am priceput mai bine, cu mintea și informația de atunci, dar și cu bagajul pe care l-am moștenit cu toții. 

Ca popor care a prins o tranziție anevoioasă și contradictorie, banii ne inspiră un soi de teamă, rușine, plus multe alte sentimente amestecate. De la disperarea de a-i avea până la incapacitatea organică de a vorbi despre ei. 

 

Nu am pus întâmplător ca deschidere poza cu pușculița.

 

La acest nivel a rămas, în multe cazuri, relația noastră cu banii.

 

Deloc întâmplător, generația din care fac parte a încercat din răsputeri să facă digerabilă relația cu banii și cu lumea finanțelor, consacrând niște concepte financiare nou-nouțe, pe alocuri ridicole.

Bănuții. Facturica. Contrăcțelul. Bonulețul.

 

Nu râdeți, le aud zilnic și de câteva ori m-am surprins și pe mine folosindu-le.

Aceste stereotipii care ne amuză sunt, de fapt, simptomatice pentru modul nostru de a ne raporta la bani: caricatural, cu teamă și cu o dorință pe care nu vrem să ne-o asumăm total.

Banii sunt ceva întunecat, despre care am învățat că „nu se vorbește” și „nu se întreabă”, așa că încercăm să „îndulcim” cuvintele, ca să-i facem mai puțin înfricoșători

 

Dacă acum 20 de ani poate nu avea cine să ne învețe, fiindcă părinții sau bunicii nu știau nici ei prea bine, în acest moment nu mai există scuză, iar educația financiară este accesibilă gratuit.

 

Informația există, doar că trebuie s-o disciplinăm.

BCR a lansat campania „Pentru o Românie inteligentă financiar” pornind de la ideea că o persoană care are noțiunile de bază va lua decizii mai bune și va avea nevoie, în timp, de produse financiare evoluate, nu doar de un colac de salvare care să remedieze alegerile greșite din trecut. 

 

Ce înseamnă să fii mai inteligent financiar?

 

Să ai puțină disciplină, un strop de strategie și să aplici zilnic niște principii simple, adaptate la viața reală. Cum ar fi, de exemplu:

 

REGULA CELOR 24 DE ORE

 

Dacă te gândești „Dar eu nu pot să economisesc, îmi e greu”, gândește-te altfel la problemă: „Cum ar fi să nu mai cheltui banii pe lucruri inutile?”. 

 

E tot o formă de economisire, prin care îți salvezi banii câștigați cu greu, pentru a-i pune deoparte sau a-i utiliza pe cumpărături care sunt chiar necesare.

 

Cea mai bună regulă în acest sens, testată pe mine de zeci de ori, este regula celor 24 de ore.

 

Amână achiziția unui lucru cel puțin 24 de ore, ca să te asiguri că ai nevoie de el cu adevărat.

 

Am descoperit-o într-o perioadă a vieții în care mă aflam într-un burnout și realizam, în același timp, că sunt sufocată de posesiuni materiale.

Vrând să tot simplific, mi-am dat seama că soluția reală, pe termen lung, este să nu mai am ce simplifica. Nu să fac o curățenie generală pe an, ci să nu mai acumulez fără rost.

 

Doar săptămâna asta am aplicat de cel puțin trei ori regula celor 24 de ore și, de fiecare dată, nu m-am mai întors ca să cumpăr.

 

Ba chiar într-unul dintre cazuri am trecut de două ori pe lângă magazin, în drum spre casă, și n-am simțit nevoia să intru. Magia de moment se risipise.

 

Firește că există obiecte pe care le vezi și este iubire la prima vedere, doar că ele sunt foarte rare și într-un an asemenea întâlniri se întâmplă maximum o dată sau de două ori. În rest, sunt focuri de paie. 

 

Seduși de mirosul de parfum, muzica din difuzoare și lumina ofertantă din magazine, orice obiect pare unic și irepetabil.

Dar dacă ai aștepta până a doua zi?

 

În lumina și luciditatea dimineții, fără artificiile de marketing care ne-au luat ochii, ne gândim la acel obiect și îl vedem exact așa cum este.

 

Și, de cele mai multe ori, ne dăm seama că nu ne trebuie.

 

Un alt principiu care ține direct de inteligența financiară este SMART SHOPPING.

 

Merge mână-n mână cu regula celor 24 de ore, fiind practic nivelul următor. 

 

Odată ce înveți să distingi între nevoi și plăceri reale și impulsuri născute din plictiseală sau din entuziasmul de moment, poți să pui la punct o listă de lucruri de care ai nevoie sau pe care ți le dorești cu adevărat.

 

O pereche de pantofi mai eleganți, dar fără toc.

Un sacou gri oversized, la un singur nasture.

Un rucsac mediu ca mărime, roșu.

Un aparat de făcut supă.

 

Aici am enumerat câteva lucruri pe care eu le am pe radar, fiindcă am realizat că am nevoie de ele, că mi-ar completa garderoba (sau bucătăria) ori pentru că realmente mi le doresc de multă vreme.

 

De exemplu, toată luna octombrie mi-am căutat o pereche de rame de ochelari de vedere, fiindcă voiam să îi schimb pe cei pe care îi am.

 

Cu acest scop în minte, am intrat în cel puțin 10 de magazine.

 

În final, am cumpărat acea pereche pentru care am vrut să mă întorc a doua zi. De fapt m-am trezit cu acest gând: „Mă duc să cumpăr ochelarii”. 

 

Regula Smart Shopping se aplică la orice fel de achiziții, de la electrocasnice la haine sau alimente de la supermarket. 

 

Când pleci la cumpărături de mâncare cu o listă pe puncte, vei merge țintit și vei fi mai puțin tentat să arunci în coș alte trei lucruri care-ți ies în cale. 

 

Când vrei să cumperi un frigider sau o hotă, înainte să te arunci la prima ofertă poți face o scurtă prospectare a pieței, ca să fii sigur ce vrei sau ce model ți se potrivește. 

 

Cât despre haine sau accesorii, aici e cel mai simplu să te „lecuiești” de aruncat banii pe fereastră, punând pe primul plan utilitatea reală, pe termen lung.

 

De multe ori, ne-am obișnuit să gândim în termeni de „Nu am o fustă galbenă” sau „Acești pantaloni bleu îmi plac și nu am pantaloni bleu”.

 

Bun, dar… ai simțit vreodată nevoia să ai sau doar ai auzit că TREBUIE să avem X culori diferite în dulap?

Adesea, aceste raționamente sunt moduri de a ne vinde achiziții inutile. 

 

Mai degrabă pune pe listă ceea ce porți cel mai des și îți este cel mai util. 

 

Dacă porți blugi zilnic, mai degrabă o pereche nouă pe care știi sigur că o vei folosi. 

 

Dacă dress-code-ul de birou cere sacouri, un sacou frumos care să-ți bucure ziua.

 

Dacă mergi mult pe jos, o pereche de pantofi sport comozi, în defavoarea unor tocuri pe care le încalți de două ori pe an.

 

Cele mai bune și smart achiziții nu sunt cele pentru „când o fi”, pentru „sigur ne trebuie la un moment dat” sau pentru ocazii speciale, ci sunt acele piese pe care știi că o să le porți atât de mult încât nici nu va mai conta cât au costat, pentru că investiția se va recupera rapid.

 

Asta îmi amintește de o altă regulă, respectiv REGULA 50-30-20.

 

O matematică simplă care trebuie să-ți intre în reflex: 50% din veniturile lunare trebuie să meargă către cheltuieli uzuale, 30% pentru dorințe, iar 20% pentru economii și investiții.

 

Ca un corolar pe partea de dorințe, am întâlnit multe persoane care spun „Nu-mi permit să-mi cumpăr o pereche de pantofi de la brandul X”, în schimb își cumpără, ca o consolare, cel puțin o pereche pe lună de la un brand mai ieftin, dar nu atât de ieftin încât să nu conteze suma. 

 

Adunând achizițiile, în câteva luni ar fi ajuns exact la valoarea pantofilor „inaccesibili” pe care și-i dorise. 

 

Așadar, sfatul meu legat de cei 30% pentru dorințe ar suna așa: dacă îți dorești ceva foarte mult, pune acei 30% lunari într-un fond personal pentru ceva care merită efortul.

 

Un obiect, o vacanță, o cauză caritabilă, orice te face fericit.

 

Cât despre restul de 20%, el ar trebui să meargă clar la economie sau investiție pe termen lung, parte a unei sume de care îți asumi faptul că nu te vei atinge o anumită perioadă de timp. Ani, nu luni.

 

ALTE PRINCIPII UTILE?

 

Fondul de rezervă

Legat direct de regula 50/30/20, mai exact de acel 20 de la final.

 

Un fond de rezervă care să te ajute să dormi liniștit noaptea ar trebui să aibă echivalentul a trei până la șase salarii lunare.

 

Plătește-te pe tine prima oară. 

 

Când încasezi un salariu, un onorariu de servicii sau orice sumă de bani, pune întâi deoparte suma pe care vrei s-o economisești și abia apoi cheltuie ce a rămas.

 

Înainte să te îndatorezi… testează!

 

Simulatorul de rate este întâlnit pe site-urile băncilor și cel mai bun mod de a afla dacă poți susține sau nu rata lunară aferentă unui credit este punând deoparte – timp de 3-6 luni – suma pe care o vei avea de rambursat lunar. 

 

Optimizarea cheltuielilor

 

Fără să devină o obsesie, poți beneficia de multe avantaje cu efort minim: folosește perioadele de reduceri, plătește taxele și impozitele în perioada în care beneficiezi de reduceri și renunță la serviciile recurente pe care le plătești din inerție. 

 

Asta e mai valabil ca oricând în epoca internetului, când avem tendința să ne abonăm la servicii cu plată anuală sau lunară, în ideea că sunt doar 10 lei sau 20 de lei.

 

Eu fac periodic ordine în asemenea abonamente.

 

Decizia informată

 

Folosește experiența unui consilier bancar, solicitând sfaturi și soluții adaptate stilului tău de viață.

 

Chiar dacă ești deja decis într-o anumită direcție, alege și sfatul unui profesionist care poate să-ți ofere o viziune diferită, pe care tu nu ai luat-o în calcul până atunci. 

 

Factorul latte

 

Pune deoparte, în fiecare zi, 10 lei, adică echivalentul unei cafele băute în oraș.

 

Într-o singură lună, vei pune deoparte 300 de lei, într-un an 3.600 de lei, iar în 30 de ani poți economisi 150.000 de lei (peste 30.000 de euro).

 

Fără un alt efort decât cel de a pune deoparte echivalentul unei cafele pe zi, fără strategii complicate și fără să o simți ca pe un sacrificiu.

 

ȘI… NU UITA

Gradul de îndatorare

 

Gradul optim de îndatorare este între 30-50% din venitul lunar, pentru a fi sustenabil fără a afecta calitatea vieții. 

 

Mai multe informații despre cum poate fi dobândită responsabilitatea financiară și alte sfaturi utile de educație financiară găsiți pe site-ul BCR.

Pentru mai mult idei și lucruri utile, mă puteți urmări și pe pagina mea de Instagram.