Anca Ghinea: cum folosești creativitatea ca să-ți construiești o viață nouă?
Pentru Anca Ghinea, creativitatea nu e doar un stil de viață, ci o vocație „la bine și la rău”. Mai ales la rău, fiindcă talentul ei nativ pentru scris s-a forjat în focurile unor drame care au făcut-o omul de azi. Un model de reușită al omului „harnic, talentat și fără pile”.
O vorbă din bătrâni spune că, pentru a reuși în viață, oamenii trebuie să aibă „un dram de noroc”.
Pentru Anca Ghinea, zicala nu s-a potrivit.
N-a primit dramul de noroc, dar a primit, în schimb, mult talent. Imaginație și ușurința de a o modela în fel și chip, cât să compenseze toate nenoroacele vieții.
”Talentul a fost pila mea”, râde ea. „Eu am fost pila mea”.
Talentul ei la scris, descoperit în copilăria mică, a părut inițial un miracol care o pregătea pentru o viață de poveste, mult mai cuprinzătoare decât realitățile Roman-ului natal.
O fetiță de 16 ani, fără un nume de familie pompos, fără un „spate”, dar care câștiga toate concursurile de proză scurtă și poezie, care intrase la 18 ani în Uniunea Scriitorilor (secțiunea Junior) și publicase prima carte la 17 ani.
„La un moment dat, câștigasem atâtea concursuri încât ajunsesem interzisă la unele categorii, pentru că prea luam toate premiile”, își amintește ea.
”Acele competiții erau singurele arene în care puteam crește, în care mă intersectam cu scriitori deja formați și puteam să interacționez cu ei la festivitățile de premiere și să mai cresc 1 cm, 2 cm cum îmi plăcea să zic”.
În (prea) scurt timp, scrisul avea să se dovedească un mijloc de supraviețuire, ca un organ în plus pe care ți-l formează viața fiindcă știe că vei avea nevoie de el mai târziu.
Tatăl Ancăi a murit subit, în săptămâna în care fiica lui își dădea Bacalaureatul, iar mama ei s-a stins, la fel de fulgerător, în sesiunea de iarnă a ultimului an de facultate.
La 22 de ani, Anca rămânea complet singură pe lume.
Dacă pentru mulți oameni ideea de creativitate e ceva frumos, dar abstract, aproape poetic, pentru Anca imaginația a devenit un mod concret de a merge mai departe. Singurul mod.
”Creativitatea m-a ajutat să supraviețuiesc”, mi-a spus ea mai demult, la una dintre primele noastre interacțiuni, dar până să-i aflu povestea nu bănuiam cât de literal poate fi interpretată această afirmație.
De asta ține ateliere de creativitate, de asta a creat platforma kreatoria.ro și tot de asta a scris o carte despre creativitate: pentru că, dincolo de concepte și teorii, creativitatea a fost singurul ei colac de salvare.
„Când scrii, ești acolo cu totul, nu te mai dai în leagăn tare în dureri și cumva timpul se oprește”, își amintește ea. ”Marele avantaj al creativității într-un proces de alinare, așa cum l-am trăit, este că te ține concentrat, te racordezi la o idee, un proiect și mergi mai departe”.
Talentul ei la scris și imaginația au ajutat-o să-și câștige existența, să nu alunece în depresie și să nu-și închidă inima cu zece lacăte.
Și-a folosit creativitatea ca să câștige bani, ca să răzbească fără niciun sprijin, ca să-și facă un nume și un drum.
Cel mai greu lucru dintre toate nu a fost să-și câștige existența de una singură, ci să regăsească înăuntrul ei ceva pierdut pentru totdeauna: încrederea de neclintit a mamei ei, cel mai mare suporter moral și „capul limpede” care îi oferea mereu o părere sinceră.
Înlocuind vocea mamei cu vocea ei interioară, Anca a fost silită să devină propria ei motivație și cel mai mare suporter.
„În perioada cea mai cruntă de după moartea mamei eram în prima sesiune de iarnă, din anul IV, și imediat după înmormântare m-am suit în autocar și am plecat la facultate. Aveam de dat multe examene pentru a-mi păstra bursa de excelență”, își amintește ea.
”Pe atunci, cărțile de dezvoltare personală nu erau ca astăzi: variate, multe, clare. Dar eu îmi spuneam zilnic: Astăzi nu ai voie să cazi, Anca. Mâine, mai vedem. Dar azi nu”
„Cerințele societății nu se diluează pentru omul îndoliat și asta este cumplit”, punctează ea o realitate nedreaptă. Într-adevăr, viața nu încetinește ca să te aștepte pe tine s-o prinzi din urmă.
„Când ai pierdut totul, știi că te poate salva doar ce ai în tine. Asta se găsea în geamantanul meu: talentul meu la scris pe care apoi l-am convertit monetizabil într-o carieră în publicitate și comunicare, ambiția și visurile mele mari, de care unii râdeau, spunând că nu o să le transform niciodată în realitate. Și uite că… nu a fost așa”
Imediat după moartea mamei, Anca și-a transpus talentul forjat în literatură spre partea de publicitate și a crescut într-o direcție nouă.
A creat spoturi TV și spoturi radio, evenimente, strategii de trade-marketing și de marketing digital. Treptat, înțelegând creativitatea atât în postura de scriitor cât și în cea de marketer care folosește cuvintele ca unelte, Anca a pornit Kreatoria.ro, platforma de programe prin care îi ajută pe alții să-și exploreze propria imaginație.
Un lucru este sigur: când o auziți pe Anca povestind despre folosirea creativității pentru a rezolva problemele de zi cu zi, puteți fi siguri că vorbele ei sunt din realități trăite și puse la grea încercare.
Am povestit cu Anca despre parcursul ei personal și profesional, dar și despre noutățile pe care le lansează luna aceasta: o variantă nouă a platformei KREATORIA, un podcast despre creativitate și multe programe care să scoată creativitatea din zona abstractului în cea a rezultatelor concrete.
FINE SOCIETY: Când ai știut, pentru prima oară, că ai talent la scris?
ANCA GHINEA: Mereu port cu mine starea începutului, e ca o bornă sau un filtru, dacă tot trăim într-o lume plină de filtre.
Am știut că îmi place felul în care se înșiră, cuvânt după cuvânt, chiar de la 3 ani. Atunci, pur și simplu i-am dictat mamei o scrisoare. Pe plajă. Simt și acum acea senzație uluitoare de a fi bine în tine, de a se conecta lucrurile, de a transmite un mesaj care iese din inima ta, din mintea ta, din starea ta.
Mama nu avea pix la ea, avea o carioca verde și pe o bucată de hârtie dintr-un carnețel mic de telefoane a scris scrisoarea așa cum i-am dictat-o.
M-am întors de multe ori la acel moment pentru că așa e în viața nu primești notificare: hei, a venit inspirația, pune-o la treabă.
Nu, pur și simplu, înveți să o detectezi. E un avantaj enorm în creație acest lucru. Și când menționez creație mă refer la toate domeniile, nu doar la industriile creative, așa cum, greșit, se crede.
Dacă este să mă întorc în timp, pot mărturisi că am învățat, de foarte mică, să prind această stare a inspirației, în care cerul parcă sărută pământul cu idei. O pot localiza efectiv: este o stare de efervescență în inimă și claritate în minte.
Dacă este să mă uit la Anca mică de vârstă, cu maturitatea de acum, pot spune că eram o copilă însetată de o evoluție sănătoasă. Eram fascinată de procesul acesta de a fi mai bine, mai mult, de a (te) rafina.
Știu că îmi făceam (eram prin clasele primare) – era exercițiul inventat de mine, nu-l citisem în nicio carte – în fiecare seară o analiză a ceea ce făcusem sau cum acționasem. Pentru mine, fiecare zi însemna ceva.
Eram matură, însă m-am și jucat enorm, inventând jocuri, produse sau meserii. Sau făceam surprize. Eram un spirit creativ. Iar la școală nu am tocit, ci … tot creativitatea m-a ajutat, făceam transfer de cunoștințe și competențe între discipline.
Acest lucru m-a ajutat toată viața mea: să conectez oameni – proiecte – idei – domenii – cunoștințe
Dorința de a oferi curaj creatorilor reprezintă cel mai plin de miez motiv pentru care am fondat, în 2015, platforma kreatoria.ro.
Acum mă bucur să comunic, în premieră, în cadrul comunității #finesociety, că am relansat kreatoria.ro într-o nouă formă mai vie, mai modernă, mai plină de culoare.
Am crescut mult ca om, dar și ca om creator, m-am transformat, am evoluat, mi-am pansat răni și atunci era nevoie ca Kreatoria să integreze acest spirit creator mai înalt și să fie spațiul mai mare de lansare a unor noi talente, unor afaceri sau de comunicare a unor proiecte de mare nivel.
FINE SOCIETY: Tatăl tău a murit când tu aveai 18 ani. O cumplită „pierdere a inocenței”. Cum te-a ajutat atunci scrisul să-ți reglezi emoțiile, să te descarci?
ANCA GHINEA: Da, iar mama s-a dus, într-un mod total neașteptat, în sesiunea de iarnă a anului IV de facultate.
Am trăit multe, am văzut multe, și în ciuda a tot ce am trăit, văzut, nu sunt un om rău, nu sunt un om trist, nu sunt un om care se ascunde după scuze. Și poate aceasta este cea mai mare reușită a mea: pentru că omul Anca Ghinea susține creatorul Anca Ghinea.
Mai bine de 10 ani m-am reconfigurat, renăscut, recompus. Nu doar singură. Am un resort interior foarte puternic.
Desigur, am și momente/perioade mai dificile, dar lucrez foarte mult cu mine, pe toate palierele.
Când nu reușesc singură, caut soluții. După fiecare succes, îmi extrag câteva învățăminte pe care le introduc atât de adânc în mine, încât le am ca borne pentru tot ce urmează.
E ca un Guideline care se upgradează mereu cu o versiune mai bună. De exemplu: după mai multe încercări în care am dovedit că știu să găsesc soluții la situații foarte complexe, eu ȘTIU DESPRE MINE că, mai devreme sau mai târziu, îmi îndeplinesc tot ce îmi propun.
Nu îmi propun lucruri care nu sunt acord cu mine, nu îmi propun lucruri care sună bine, dar care nu mă reprezintă, dar îmi propun lucruri mari, fantastice chiar.
Mă gândeam că nu știu dacă am pierdut inocența odată cu moartea tatei, dar în următorii 2 ani aveam să-mi pierd curajul aproape nebun, VISUL NEBUN pe care îl aveam și care era propulsat de… nici nu ți-ai imagina de ce… de iubirea și încrederea pe care o avea mama în mine.
Și tata avea încredere… dar meritul lui era mai curând în mintea mea analitică, pentru că eu nu sunt un creator visător, ci unul foarte aplicat, organizat.
Curajul l-am recăpătat în acei 10 ani de lucru intens cu mine, într-un proces profund. Scrisul m-a ajutat ca o extragere de durere, apoi ca o spălare a rănilor, vindecare și apoi renaștere.
În acele momente extrem de grele după moartea mamei, scrisul mă ajuta să-mi planific bucuria, să-mi țin mintea setată pe va fi bine. Acum e greu, dar va fi bine, într-o zi va fi soare.
Îmi făceam liste cu experiențe mai optimiste, pe care să le generez și să le trăiesc. Îmi cream un traseu de viață care să mă susțină și nu mă doboare. Îmi lăsam bilete de încurajare prin casă, de exemplu.
În noua kreatoria.ro vei descoperi chiar un program de Reset Creativ, un program 100% creat de mine pe baza cunoștintelor, experiențelor și celor 24 de ani dedicați creativității prin diferite forme. Un program care transmite pofta de a o lua de la capăt.
Sunt multe avantaje concrete ale creativității… nu în cazuri abstracte, nu în cazuri izolate, ci chiar atunci când viața te lovește mai tare: când pierzi un om drag, când pierzi un job sau o afacere, când ești într-un blocaj creativ: este un bilet spre devenire sau redevenire.
FINE SOCIETY: Mama ta era sfătuitorul și reperul tău. Cum ți-ai recalibrat relația cu scrisul după acest moment, fiind nevoită să te bazezi doar pe tine?
ANCA GHINEA: A fost îngrozitor de dificil. Am reînvățat să scriu în timp ce reînvățam să trăiesc.
Toate punctele mele fixe se transformase în variabile, iar variabilele mele se schimbau cu o repeziciune uluitoare.
A fost greu pentru că jonglam cu foarte multe bile deodată: schimbarea orașului (se mutase la București, n.red), găsirea unui job care să îmi asigure traiul, doliul din toate punctele de vedere (dor, amintiri, nevoi), pasiunea pentru scris care imediat dupa ce a murit mama a fost … ca o rană vie.
Astăzi sunt un creator care a cunoscut toate fațetele, toate etapele: și succesul timpuriu, și blocajul, și revenirea.
Poate cea/cel care citește se întreabă… oare ce înseamnă să reînveți să scrii? Înseamnă atât de multe: să ai încredere din nou în condeiul tău, să te manifești, să ai fluență și să curgă cuvintele în taste, să te afișezi, să visezi și să crezi.
Ce crezi tu despre tine… asta vei convinge pe cel din fața ta. Nu crezi în ceea ce creezi, nu vei transmite succes sau înțelegere.
Reușeam să scriu în stil publicitar, scurt și la obiect, dar vreo 2 ani nu am mai putut să mă transpun și în creative writing. Am plâns când am izbutit să scriu primul articol fain publicat în viața de după …
Așa se împărțea totul pentru mine, era viața înainte de mama și de după.
Era ciudat, eu care eram în atâtea antologii, într-un dicționar de scriitori români, eu plângeam de bucurie pentru un articol, dar ce kerosen de însemnătate avea pentru mine.
Am învățat să mă hrănesc… să-mi hrănesc procesul creator cu ceea ce mama îmi oferea: încredere și dragoste, sprijin și aripi. E tot ceea ce ai nevoie pentru a crește.
Și încă ceva important. Acum toată lumea fuge după etapa finală a creației: succesul. Dar până acolo, sunt multe etape care pot dura luni sau mai mult.
Eu mulți ani am intrat în culise, facând mare visul altora. Am înțeles că era o etapă și am extras tot ceea ce se putea din ea.
FINE SOCIETY: Noile tale linii implică inclusiv programe de creativitate pentru zona de vânzări și zona corporatistă. Cum îi convingi pe oamenii bazați pe „proceduri clare” că pot fi creativi?
ANCA GHINEA: Atât timp cât ai nevoie de vânzari, ai nevoi de creativitate. Punct. Așa am scris și pe site-ul KREATORIA, așa cum este acum, în noua lui formă.
Practic, am creat un sistem prin care trec o companie prin tubulatura integrată a tot ceea ce am făcut până acum (Publicitate, PR, Marketing, Content, apariții media, creative writing, copywriting).
În ciuda unei posibile aparențe fragile sau boeme, eu sunt un om foarte aplicat, care conectează și transferă, inserează și multiplică. Care convertește.
Chiar mi s-a spus, după participarea la o emisiune live că am înregistrat, surprinzător sau nu, cifre foarte mari, poate chiar comparativ cu ale unor nume mult mai cunoscute.
Acest lucru nu îl precizez ca o laudă, chiar deloc, îl spun fiindcă a fost o lecție și pentru mine: să nu mă opresc din zbor având preconcepții care mă pot ține la sol.
Sunt extrem de mulți oameni talentați, sunt atât de multe povești, atât de multe dorințe, atât de multe proiecte captivante. Mulți însă se pierd, pentru că viața își întinde uneori cursa de obstacole.
Am creat astfel un sistem 100% original prin care ajut compania respectivă să fie puternică cu adevărat.
Am programe prin care impulsionez forța de vânzari nu doar să reziste provocărilor, ci să caute soluții creative la problemele mari pe care le întâmpină, integrând o cultură a creativității în companie, ca un pilon fundamental.
A nu se înțelege greșit, în cadrul acestor programe pentru zona corporate nu transform echipa de sales în scriitori sau pictori, deși surprize pot exista, ci îi fac să vadă frumusețea unei gândiri diferite, unei creativități aplicate.
Și, dacă programul începe cu Ah, știți noi nu prea suntem creativi, de fiecare dată avem bucuria la finalul programului să constatăm împreună cum lucrurile se schimbă în bine.
Pentru că diferă unghiul. Pentru că diferă starea. Pentru că învață să iasă din context, conectându-se la alte studii de caz sau la cum au făcut alții în situații similare.
Am avut astfel de programe în zone extrem de tehnice, în care 99% dintre participanți erau bărbați. Aici m-a ajutat enorm experiența din publicitate, unde am avut norocul să lucrez și pentru branduri de mașini, și pentru branduri din arealul de construcții, IT, instalații, dar și din zona de FMCG.
În plus, de data aceasta la nivel individual și nu corporate, am creat Programul Reset Creativ, 1:1, pentru cei care fie că au un vis creativ care urlă în ei de ani de zile cerându-și dreptul la manifestare, fie au uitat undeva un talent care nu poate sta părăsit, fie vor să aducă în realitate o afacere creatoare.
Practic, ieși din program cu drumul pe care trebuie să-l faci, pe pași. Îți este clar ce trebuie să faci și cum să comunici.
Am lansat de curând și o a treia linie de dezvoltare: cea de content, pentru a sprijini brandurile care au nevoie de un storytelling inedit.
FINE SOCIETY: Ai avut 10 ani de refuzuri cu cartea ta, Creatori în acțiune, care a apărut cu succes anul trecut. Crezi că lucrurile vin la vremea lor?
ANCA GHINEA: Au fost 10 ani de refuzuri pentru că trăim totuși într-o societate în care valorile nu sunt așezate, în care – deși arăți un manuscris valoros și un CV incredibil – poți primi un da, dar… sau o propunere cu costuri nejustificat de mari.
Apoi, o idee atât de curajoasă precum a scrie o carte despre creativitate aducea cu sine întrebări precum: dar cine are nevoie de creativitate? Cine va citi această carte? O va cumpăra cineva?
Timp de 10 ani, în care au fost REJECT-uri cu această carte, am avut și foarte multe alte proiecte de succes.
În plus, m-am antrenat în toate: în curaj, în determinare, în consistență, în voință, în tenacitatea de a căuta strategii.
Întreaga mea viață este o strategie creativă care acționează pe un impuls dat de cea mai tare combinație: suflet și minte.
Cartea Creatori în acțiune este un concept deosebit: este și un ghid structurat, este și o carte care oferă un impuls de a crea.
În plus, este un ghid plăcut pentru creatorii tineri, iar pentru adolescenți un fel de a naviga prin viața creatoare într-un fel mai puțin dureros.
Știu cititoare care și-au deschis afaceri, cititoare care s-au reapucat de o pasiune, de un vis din copilărie… îmi trimit poze, îmi scriu, păstrez o legătură frumoasă cu cititoarele mele.
Cartea produce o serie de transformări pozitive în viața celei care o citește. Vorbesc la feminin – cititoare – pentru că din analiza mea, peste 90% au fost cititoare.
În plus, cartea chiar a stârnit un val extraordinar printr-o promovare practică, intensă.
Lansarea de carte a fost și ea pe conceptul unui show TV live, un hibrid între online și lansare fizică, însă extrem de urmărită.
A avut loc într-un spațiu deosebit, la Galateca, cu prezența minunată a ta, a Crinei Alexe (Thrive Global) și a unui sculptor genial, Daniel Rădulescu, alături peste 13 parteneri media ceea ce a fost minunat care audiență.
Poate așa a fost să fie, cartea să se publice mult mai târziu decât mi-aș fi dorit, dar poate în destinul ei, la timpul exact.
Pandemia i-a făcut pe mulți să privească acolo unde nu credeau că trebuie sau că este necesar, iar creativitatea se înscrie fix în această zonă. Dacă vrei, pentru această categorie de oameni, creativitatea este ca mersul la sală, dacă îți dorești un corp tonifiat. Nu este chiar plăcere, dar trebuie.
Sunt vremuri în care dacă nu te distingi – într-un mod autentic – nu reziști.
Sunt un om sincer care a trecut prin drame, iar când treci prin așa ceva, este ca și cum treci prin lecții condensate de viață, lecții care nu te lasă să fii fals. Așadar, îți spun cu toată asumarea că au fost și lacrimi multe, și efort peste măsură în drumul acestei cărți.
Poate de aceea sunt și plăcută de oameni, pentru că eu vin din rândul lor, din rândul celor care în drumul spre realizare întâmpină provocări, obstacole.
Poate că sunt speranța de reușită a omului harnic, talentat, fără pile.
Cât despre viitor, îmi doresc să am oportunitatea să pun în realitate visurile mari pe care le am: o carte internațională, să cresc platforma destinată creatorilor și antreprenorilor creativi, sa integrez diferite domenii creative, să fiu speaker la evenimente. Și de ce nu, o emisiune sau o rubrică de creativitate la TV.
Până la o emisiune/rubrică TV încep cu un Podcast despre creativitate și trăit creativ. Îmi doresc să organizez o Conferință de Creativitate alături de partenerii potriviți.
Pot face multe și îmi doresc ca viața să-mi ofere contextul pe măsură inimii mele mari și a visurilor … tot mari.
Pe Anca o găsiți pe KREATORIA.RO și pe Instagram.
Foto: Arhivă personală Anca Ghinea, EventPortrait, Vladislav Palamarciuc