Despre tot ce-i fin și fain

Baselworld: De ce e Basel centrul lumii pentru o săptămână

By 22 martie, 2017Lifestyle, Travels
read time 5 min
 
22 martie, 2017

Baselworld: De ce e Basel centrul lumii pentru o săptămână

În fiecare primăvară, orășelul elvețian Basel își dublează numărul de locuitori, primind vizitatori din toate colțurile lumii. Toți respectă tacit o convenție fascinantă: timp de o săptămână, nimic nu e mai important și mai urgent decât dezbaterile despre arcuri, pinioane, calibre și mecanisme tourbillon. Restul lumii poate să aștepte.

by

Cei care vin la Baselworld pentru prima dată, mai ales de peste mări și țări, au parte de o experiență atipică încă de la sosire. Cel mai apropiat aeroport de Basel este EuroAirport Basel – Mulhouse – Freiburg, aflat în localitatea franceză Saint-Louis, dar împărțit frățește între Elveția (Basel), Franța (Mulhouse) și Germania (Freiburg).

 

img_7229

 

La ieșirea din aeroport, în locul săgeților care indică de regulă spre diferite părți ale orașului, aici avem trei țări diferite. Stânga Elveția, dreapta Germania și Franța.

 

Eu una am ales să stau în Germania, la Freiburg, și să fac naveta zilnic în Basel, cu trenul, dar chiar și aici lucrurile sunt amuzante. Orașul este elvețian, dar are suburbii situate în Germania și Franța, în consecință are și două gări de naționalități distincte.

 

Cea aflată la câteva sute de metri de Messe, locul de desfășurare al Baselworld, este Badischer Bahnhof și este operată de căile ferate germane. Cealaltă, Basel SBB, este operată de căile ferate elvețiene. Altfel spus, pregătește-te și cu euro, și cu franci elvețieni, în funcție de porțiunea în care te afli ai putea avea surprize.

 

Fostul meu profesor de Humanitarianism, din Geneva, era elvețian și avea o expresie pe care o folosea frecvent când vorbea despre mixul de naționalități și identități din Elveția: „Să fii elvețian a ajuns, în zilele noastre, să fii măcar pe jumătate elvețian”. Având în vedere întrepătrunderea de culturi din regiune, avea dreptate și e un fenomen interesant. Nu despre asta e vorba acum, dar e relevant pentru faptul că, deși e un orășel mic, nimeni nu poate contesta caracterul internațional al Basel-ului și nici multiculturalitatea elvețiană.

Un lucru e sigur: așteaptă-te să vezi peste tot steagurile Baselworld.

1490112939884_resized_20170322_124148690

 

Baselworld și industria luxului

Baselworld serbează anul acesta 100 de ani de existență și este un vis împlinit pentru o nepoată de ceasornicar ca mine. Dar, mai ales, este o experiență obligatorie pentru orice jurnalist de lifestyle care vrea să înțeleagă ceea ce se cheamă „hard luxury”. În română, cuvântul „lux” e oarecum abuzat prin asocieri adesea improprii, dar în industria de lifestyle este un termen tehnic oficial și legitim.

 

1490116003590_resized_20170322_120232477

 

„Hard luxury” reprezintă acel palier superior de branduri care au tradiție, istorie, performanțe sau pe toate la un loc. E vorba de vârful de lance, nucleul de creatori și case care au inventat însăși ideea de lux și de exclusivism.

 

Soft luxury” este denumirea elegantă pentru multe branduri aspirante, care încearcă să-și clădească cele de mai sus, dar care nu pot fi puse în aceeași propoziție cu un Chanel, un Hermès sau un Patek Philippe. Ambele categorii reprezintă lux, dar anvergura diferă, iar unul dintre lucrurile fascinante la industrie este să înțelegi câte straturi există și care sunt regulile și mecanismele care le guvernează.

 

Un brand de bijuterii contemporane se va poziționa complet diferit de unul de tradiție, așa cum un creator experimental de ceasuri va avea o abordare de preț și marketing radical diferită de cea a unei case cu sute de ani în spate. La prima vedere, toate sunt „fine jewelry” și „luxury timepieces”, prețurile lor sunt de multe ori comparabile și le vedem adesea și în aceleași magazine multibrand. La nivel de strategie și poziție, se află la ani-lumină distanță unele de altele, fără ca asta să însemne ceva negativ pentru o parte sau alta. Sunt doar radical diferite.

1490115958700_resized_20170322_120233952

 

De ce Basel?

O întrebare și mai bună: de ce Elveția? Expresia „ca un ceas elvețian” spune totul despre precizia pe care o asociem cu manufacturile orologere elvețiene. Deși din ele ies piese de zeci de mii de euro, fabricile de minute și secunde ale Elveției sunt așezate în mici sate în care ceasurile și agricultura reprezintă singurele activități de secole întregi. Mai exact din iernile lungi și grele în care fermierii elvețieni, retrași în căsuțele lor, meștereau de mână componente complicate pentru fabricile de ceasuri.

 

”Valée de Joux” – supranumită „Valea ceasurilor” – este regiunea de 200 de kilometri cuprinsă între Basel și Geneva, acoperind arcul munților Jura. Este leagănul orologeriei elvețiene, dar nu și al orologeriei per se, având în vedere că nu doar elvețienii au avut ceva de spus în această industrie.

 

Primele ceasuri portabile le aparțin de drept germanilor și olandezilor, care au făcut în secolul XVII primele invenții în materie de componente. Elvețienii, cu migală și precizie, le-au dus la nivelul următor și au devenit iremediabil asociați cu ele. Spre exemplu un francez (Lépine) a creat primul calibru plat, pentru a avea ceasuri mai subțiri și mai fine, dar elvețianul Breguet a inventat tourbillon-ul, un sistem rotativ care să contracareze efectul gravitației asupra ceasurilor fine, de buzunar.

 

Chiar și americanii au avut un cuvânt de spus în istoria orologeriei fiindcă, odată cu răspândirea căilor ferate pe teritoriul Statelor Unite, aveau nevoie de ceasuri precise, pe care reușeau să le producă foarte rapid și eficient. Celebrul brand elvețian IWC Schaffhausen s-a născut din imaginația unui american, Florentine A.Jones, care s-a mutat din Boston în Schaffausen, Elveția, în 1868, pentru a încerca să îmbine precizia elvețiană cu productivitatea americană. Astfel, IWC vine de la acest deziderat botezat, cu speranță, „International Watch Company”.

img_7231

 

Acesta este doar preambulul la Baselworld. Urmează articolele și analizele punctuale, începând de mâine.

Fotografii: Diana-Florina Cosmin

Pentru mai multe articole, povești și inspirații, mă puteți urmări pe paginile de INSTAGRAM și FACEBOOK