Cotton House Hotel din Barcelona: a doua viață a unei clădiri cu istorie și povești
Cotton House Barcelona este unul dintre cele mai frumoase hoteluri în care am stat. O clădire de secol XIX renovată cu respect pentru istoria ei legată de lumea bumbacului.
Hotelul Cotton House din Barcelona mi-a plăcut cu mult înainte să-l vizitez prima oară.
Cârligul l-a reprezentat, inițial, povestea lui, una care un copil de inginer textilist – ca mine – rezonează instantaneu.
De fapt, hotelul se numește Cotton House pentru că este fostul sediu al federației producătorilor de bumbac din Catalunya.
La început de secol XX a devenit inclusiv fabrică de textile din bumbac, iar în 2015 clădirea superbă în stil neoclasic a fost renovată sub bagheta faimosului arhitect Lázaro Rosa-Violán.
El a păstrat spiritul și elementele definitorii ale spațiului, adăugând detalii care să potențeze istoria clădirii.
Mama mea a lucrat toată viața în industria bumbacului, eu am copilărit parțial într-o fabrică de produse de bumbac, deci era inevitabil să ajung aici și să văd cum un loc cu o asemenea istorie poate să renască.
Simbolul bumbacului se află peste tot, de la pardoselile originale din marmură până la “buchetele” de bumbac din vaze sau picturile de pe pereții camerelor.
Scara interioară este considerată monument istoric, fiind protejată separat față de clădire în sine.
Construită în 1906, coboară în spirală de la etajul șase (ultimul) și nu se sprijină pe sol, ci este suspendată.
Practic, fiecare etaj are ca punct de prindere etajul de deasupra, prin cabluri metalice, pentru a părea că “plutește” deasupra solului.
Totuși, motivul principal pentru care am decis să stăm la Cotton Hotel din Barcelona l-a reprezentat… biblioteca.
Colecția de cărți nu este extraordinară, sunt în general volume vechi despre industria textilă, deci foarte tehnice, dar atmosfera de ansamblu este magică.
Am făcut și un reel de Instagram despre atmosfera generală a hotelului, inclusiv camera. Totul în 40 de secunde:
View this post on Instagram
Restaurantul hotelului se numește Batuar și este locul în care am luat micul-dejun în fiecare zi și cina în vreo două seri, când nu mai aveam elan să ne aventurăm mai departe.
Lumina naturală, grădina, separeul sub formă de bibliotecă, porțelanurile, trimiterile la lumea bumbacului… totul mi se pare fermecător.
Zilnic am petrecut minimum două ore la fiecare mic-dejun, tocmai ca să ne bucurăm mai mult de energia acestui loc.
În 40 de secunde, am surprins aici și atmosfera restaurantului și a grădinii:
***
Pentru mai multe locuri, povești și inspirații, mă puteți urmări și pe contul meu de Instagram.
Foto: Fine Society