Despre tot ce-i fin și fain

Două locuri misterioase și 4 idei interesante din ,,Inferno”

By 23 octombrie, 2016Culture, Travels
read time 5 min
Foto: Shutterstock
 
23 octombrie, 2016

Două locuri misterioase și 4 idei interesante din ,,Inferno”

Cel de-al treilea film făcut după cărțile lui Dan Brown, după ,,Codul lui Da Vinci” și ,,Îngeri și demoni”, e palpitant pentru cine iubește suspansul. Dincolo de intrigile pe alocuri previzibile, locurile misterioase în care a fost filmat merită puse pe lista scurtă de vizitat într-o viață.

by

M-am dus la ,,Inferno” ca la un divertisment, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Este fix ce poți aștepta de la cel de-al treilea film al seriei lui Dan Brown: distracție, mister, acțiune. Nimic altceva în plus sau în minus. Nu sunt admiratoarea lui Brown, nu i-am citit nicio carte, dar am un mare respect pentru migala cu care își asamblează puzzle-urile și pentru munca documentaristică din spate.

inferno-2016-poster-3

 

 

Nu mă pronunț în legătură cu cât de citibile sau de valoroase sunt operele lui, dar un lucru e cert: poveștile pe care le creează sunt palpitante, iar ,,Inferno” nu face excepție. În plus, jos pălăria pentru faptul că a adus în muzee sute de mii (ca să nu zic milioane) de oameni care poate altfel nu și-ar fi îndreptat niciodată atenția asupra unor capodopere ale picturii universale.

 

,,Inferno” e un film straniu, care începe greu, ușor confuz, iar primele scene sunt chiar obositoare. Odată trecut pragul, prinde viteză rapid și devine un fel de ,,Omul care știa prea multe” al lui Hitchcock, dar mai puțin subtil și în varianta cu efecte speciale din belșug. Toată lumea îl urmărește pe Tom Hanks, dar nu știi cum și de ce, nu e clar nicio clipă cine e bun și cine e rău și cine pentru cine lucrează, iar când crezi că ai lămurit chestiunea, se sucește iar. Tocmai asta îl face atât de… distractiv.

Scenele sunt spectaculos filmate în trei orașe de vis: Florența, Veneția și Istanbul, acesta din urmă fiind și epicentrul filmului. Am fost cam în toate sălile și locurile în care se desfășoară acțiunea și a fost palpitant să le revăd într-un alt context, de la Palazzo Vecchio din Florența până la Basilica San Marco din Veneția, dar mai ales la cele unde se petrece partea cea mai antrenantă a acțiunii, în Istanbul, unde am fost chiar în urmă cu două săptămâni.

 

Unul dintre indicii este descoperit de Hanks în superba Hagia Sophia, care a fost, pe rând, din anul 537 d.Hr până acum, biserică ortodoxă, moschee și muzeu. Este un mix de mozaicuri creștine și însemne musulmane, de icoane și simboluri orientale, ceea ce o face cu atât mai misterioasă.

1e3fbe1b-f97d-4d39-b32e-423602914da3

 

e925d10e-636d-4c67-8a17-36d7c3bcdc99

 
5fa48600-a77c-4fa5-968f-60fb37996f3a

 
fullsizerender

 
83b524ea-bc1c-4152-86d1-1e91aabb7efd

 
a29e5fdd-f36b-4e09-af8c-f99296145049

 

Scena-spectacol din final este filmată în Bazilica-cisternă, poate cel mai straniu și misterios loc din Istanbul. Este vechea sursă de apă a Constantinopolului, construită la 150 de metri în subteran în perioada Împăratului Iustinian. Imensă și monumentală, are o dimensiune comparabilă cu două terenuri de fotbal, cu 336 de coloane de marmură în stil Ionic, Corintic sau Doric, dar și elemente ciudate ale căror semnificații n-au fost complet stabilite nici până în zilele noastre, precum coloanele cu capul personajului mitologic Medusa.

img_20161006_140315_resized_20161007_120358454

 
img_20161006_140930_resized_20161007_120354276

 
img_20161006_140945_resized_20161007_120353385

 

În mitologia greacă, Medusa era înfățișată de regulă ca monstru cu aripi și cu părul din șerpi, fiind singurul muritor dintre cei trei monștrii gorgonieni. Perseu a ucis-o tăindu-i capul, despre care se spunea că te poate transforma în piatră numai dacă-l privești. Cele două coloane cu capul Medusei, pe jumătate scufundate în apă în lumina vagă a cisternei, rămân unele dintre cele mai stranii simboluri din lume.

img_20161006_140258_resized_20161007_120357647

 
img_20161006_141008_resized_20161007_120352502

 

Pe de altă parte, coloana plângătoare – numită astfel fiindcă este tot timpul umedă – este considerată un tribut adus celor 7.000 de sclavi care au lucrat la construirea cisternei, pe vremea împăratului Iustinian.

img_20161006_141344_resized_20161007_120355939

 
img_20161006_141211_resized_20161007_120355157

 

Ce mi-a mai plăcut la ,,Inferno”:

Faptul că românca Ana Ularu interpretează personajul negativ Vayentha și e o ,,bad girl” în adevăratul sens al cuvântului. Are un rol de mică întindere, dar performanța rămâne notabilă.

Personajul Sims, interpretat de actorul indian Irrfan Khan, are unele dintre cele mai reușite replici. ,,Oamenii tineri sunt absolut dezamăgitori. Devin acceptabili pe la 35 de ani”. Sau, după ce ucide un personaj negativ și aranjează locul crimei ca să pară un jaf: ,,Nu-i chiar cea mai grozavă operă a mea, dar pentru polițiștii italieni merge orice…”.

Micile detalii fascinante din ,,puzzle”-ul creat de Dan Brown, precum faptul că termenul ,,carantină” vine de la italienescul ,,quaranta”, însemnând patruzeci. În perioada marii ciume bubonice din 1629, italienii au ținut toate vasele în port timp de 40 de zile, înainte de a-i lăsa pe marinari să intre în oraș, pentru a se asigura că nu sunt purtători ai virusului. De la acest ,,40” s-a consacrat cuvântul carantină.

Povestea de dragoste din tinerețe a lui Robert Langdon are o întindere mică, mai exact 2-3 replici și scene, dar nu este deloc forțată. A fost exact ca-n viață, adică diametral opusă față de tot restul poveștii. ,,Lucrurile se strică dacă n-ai grijă de ele”. Prin ,,lucruri” însemnând o iubire pierdută, regăsită și iar pierdută. Și mi-a plăcut de asemenea un citat despre cum ,,Cele mai importante lucruri într-o viață se întâmplă în praguri, în dreptul ușilor. La granița dintre lumi”. E o idee foarte frumoasă.

Foto: Diana-Florina Cosmin

One Comment

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.