Cea mai frumoasă toamnă trăită de mine a fost la Londra, în 2007.

A fost o toamnă perfectă, cu frunze arămii, cu soare puternic, cu ploaie doar cât să spele aerul și cu cer senin.

Campusul facultății mele era în mijlocul Regent’s Park din Londra – parcul din 101 dalmațieni – deci îmi trăiam visul de copil și de adult la un loc.

 

Eram singură, dar atât de plină de speranțe și de viață încât lumea mea interioară compensa orice: eram ca un pahar plin-ochi cu viață, care dă pe-afară de atâta entuziasm.

Una dintre imagini, cea de mai jos, a fost wallpaper-ul meu de laptop ani de zile.

 

Paradoxal, deși acest an 2025 a fost un an cumplit, toamna lui a fost superbă.

De multe ori, plimbându-mă cu Charlie dimineața, m-am gândit la acea toamnă din 2007 și le-am comparat în mintea mea, ca atunci când pui două fotografii una lângă alta.

E straniu cum două lucruri atât de frumoase pot avea atașate emoții atât de diferite, de la speranță absolută la tristețe absolută.

Și totuși… frumusețea toamnei lui 2025 e incontestabilă.

Mă uitam la aceste fotografii de mai jos astăzi, mulțumită Facebook care mi-a amintit ce făceam acum 18 ani, și m-am gândit ce mi-aș spune mie, fetei din poză, cu geacă roșie și blugi cu steluțe, dacă m-aș întâlni, peste timp.

 

I-aș spune așa:

Să nu ai încredere în toată lumea, fiindcă nu toată lumea merită prezumția ta de nevinovăție și de bunătate. Oamenii sunt mult mai răi decât îi vezi tu acum.

Timpul va trece total diferit față de cum crezi tu. Ești nerăbdătoare să trăiești și până și un an pare o imensitate, dar nu ai idee cum trece de repede…

40 nu e deloc așa departe cum îl crezi, dar o să fii mult mai bine la cap atunci decât acum.

 

De fapt, asta e cel mai dureros lucru: faptul că e nevoie de mulți ani ca să te așezi în tine, mult mai mulți decât ai impresia acum, când crezi că 27 e departe și că până atunci o să ai viața clară ca-n palmă.

O să aștepți mult și bine pentru unele lucruri pentru care deja nu mai ai răbdare.

Unele nu vor fi cum crezi tu, iar altele nu vor fi deloc.

 

Ceva ce ți se pare acum neprețuit nu va mai avea nicio valoare peste 10 ani.

De fapt, peste 10 ani o să-ți fie dor de cu totul alte lucruri decât crezi tu acum.

Nu o să înțelegi nici cum de ai iubit atât de tare această pereche de blugi cu steluțe… dar e ok.

O să fii bine, dar binele va fi cu totul diferit de ce crezi tu acum.

Dar nu va fi cu nimic mai prejos.