La începuturile mele în lumea presei, proprietarul trustului la care lucram pe atunci avea o expresie care îi plăcea foarte mult și pe care o repeta la fiecare ședință: „Vreau să iubiți atât de mult compania asta încât să puteți spune, ca americanii, nu I WORK FOR THIS COMPANY, ci I AM WITH THIS COMPANY”.

 

Într-adevăr, în limba engleză există această expresie, Sunt cu compania x, în traducere, care înseamnă cam același lucru cu lucrez pentru, doar că presupune, la nivel de finețe, o contopire de valori și principii, nu doar un loc de muncă.

 

În idealismul meu de la 20 de ani, chiar iubeam acea companie suficient cât să spun că „sunt” cu ea, nu doar lucrez pentru ea, însă de-a lungul carierei am descoperit că sintagma se aplică la foarte puțini oameni.

 

Și, în contrapartidă, puține companii te și ajută să le iubești atât de mult încât să simți o simbioză cu valorile lor.

 

Când am făcut interviul cu Massimo Bonfigli, Head of Heritage Ulysse Nardin, mi-a fost clar că „I am with…” nu e pentru toată lumea, dar care există o categorie mică de oameni care trăiesc în spiritul acestei expresii. Găsesc un loc care li se potrivește și își investesc întreaga viață în el.

 

Massimo ESTE CU Ulysse Nardin din 2000, fiind angajat de Rolf Schnyder, regretatul proprietar al brandului și omul care, în 1983, a readus la viață Ulysse Nardin după ani de amorțire.

 

În ultimii 22 de ani, Massimo a călătorit prin toată lumea, dezvoltând universul orologer Ulysse Nardin: Franța, Portugalia, Spania, Benelux, Italia, America de Sud, Grecia, Turcia și Africa de Nord.

 

Massimo este și omul care a creat Muzeul Ulysse Nardin din Le Locle (Elveția), un loc-retrospectivă, care recompune istoria de 176 de ani a brandului, cu reperele ei esențiale. E ca o capsulă a timpului, un loc care să te facă să înțelegi trecutul și să servească drept trambulină pentru viitor.

 

Avându-l ca ghid, am făcut un tur al manufacturii Ulysse Nardin, dar și al muzeului, acesta din urmă fiind situat în clădirea în care a început povestea Ulysse Nardin, în 1846.

Despre FREAK am scris aici un articol dedicat, în care explic de ce este un model care a schimbat lumea orologeriei.

 

O vizită într-o manufactură orologeră înseamnă mai mult decât să descoperi cum se concepe și se asamblează un ceas, de la ideea inițială și până la ultima componentă microscopică așezată cu lupa în calibru.

 

Așa cum am spus de mai multe ori, este o experiență care răspunde la multe întrebări și închide definitiv multe dileme.

 

Lămurește definitiv de ce un ceas cu o inimă care bate înăuntru costă mai mult decât sutele de variante de ceasuri „fashion” pe care le vedem peste tot.

 

Lămurește și motivul pentru care orologeria reprezintă, alături de arta bijuteriei, unul dintre puținele meșteșuguri în care manualitatea rămâne decisivă: chiar dacă tehnologia a avansat decisiv în ultimele secole și un mecanism poate fi proiectat pe calculator cu softuri elaborate, fiecare calibru este construit și testat manual, trecând prin mâinile unor zeci de oameni, fiecare specializat într-o anumită operațiune.

 

Și, așa cum am și povestit cu reprezentanții Ulysse Nardin, niciodată un ceas nu va fi transpus întocmai de pe ecranul calculatorului la încheietura mâinii purtătorului. În variantă tridimensională apar mereu provocări și chestiuni care nu pot fi rezolvate decât analizând și testând fiecare mecanism, cu imaginația unor ceasornicari cu experiență.

Un prim lucru care m-a impresionat în mod deosebit la vizita în cadrul Ulysse Nardin a fost organizarea impecabilă, gândită aproape ca un Masterclass în orologerie.

 

În general vizitele la manufacturi sunt gândite ca pentru profesioniști, pornind cu informația de la un anumit nivel de cunoștințe.

 

Este și normal, într-un fel, fiindcă de cele mai multe ori oamenii care vizitează manufacturile sunt ori jurnaliști specializați în orologerie, ori colecționari și pasionați ai domeniului.

 

La Ulysse Nardin, în schimb, Massimo a fost asemeni unui profesor care ține cu tot dinadinsul ca toți elevii să poată urmări lecția, așa că a început turul cu un mini-curs de orologerie, explicând mai întâi felul în care funcționează un ceas, înainte de a exemplifica modul în care Ulysse Nardin a schimbat pentru totdeauna lumea ceasurilor.

Chiar dacă știam informația prezentată, mi s-a părut un semn de seriozitate și organizare în cel mai mic detaliu: dacă aduci niște oameni la tine acasă, vrei să fii sigur că totul este clar pentru ei.

Un al doilea lucru care m-a impresionat l-a reprezentat transparența.

 

Ulysse Nardin este o companie independentă, nu mai face parte din niciun conglomerat global (până în 2022 a făcut parte din Kering) și acesta ar putea fi un motiv al acestei relaxări total ne-corporatiste, dar cu siguranță nu este singurul motiv.

 

Aș spune că e vorba de un modus operandi și de o abordare generală relaxată și prietenoasă.

 

De la biroul de cercetare-dezvoltare și până la bancurile de lucru ale ceasornicarilor, nu a existat nicio zonă interzisă pentru fotografii și materiale video, așa cum se poate vedea în materialul realizat de mine:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Fine Society by Diana Cosmin (@finesocietycurator)

Am vizitat peste 10 manufacturi orologere de-a lungul timpului și foarte multe dintre ele au o politică mai degrabă orientată spre secretomanie decât spre deschidere: chiar dacă poți intra în toate cotloanele manufacturii, fotografiile în locurile sensibile (adică aproape toate) sunt interzise.

 

Cei de la Ulysse Nardin – la fel ca omologii lor de la Girard-Perregaux, care fac parte din aceeași companie independentă – au fost extrem de relaxați și de transparenți cu tot ceea ce fac, poate și fiindcă au revoluționat de atâtea ori lumea ceasurilor încât au realizat că imaginația și know-how-ul nu pot fi vreodată furate prin vreun instantaneu de social-media.

 

ULYSSE NARDIN ESTE FREAK

 

Povestea Ulysse Nardin are două capitole distincte.

 

Primul începe cu ancora care reprezintă simbolul brandului și cu povestea lui Ulysse însuși.

Ulysse Nardin (1823-1846) s-a născut într-o familie modestă din munții Jura, în inima Elveției, dar a visat toată viața la mări și oceane.

 

De aceea, în atelierul lui orologer din munți, Ulysse a creat primele instrumente de mare precizie care au ajuns să fie folosite de navele comerciale din toată lumea.

 

Viziunea și pasiunea lui au fost atât de puternice și palpabile încât cronometrele marine Ulysse Nardin au devenit referință atât în zona navigației civile, cât și în zona militară.

 

De aici și ancora care stă drept simbol al brandului, încununarea vieții atipice a lui Ulysse: un băiat elvețian de la munte care a ajutat decisiv navigatorii să exploreze în siguranță mările și oceanele lumii.

 

În 1983, după o perioadă dificilă pentru orologeria elvețiană, omul de afaceri Rolf Schnyder a cumpărat Ulysse Nardin și a marcat un nou început în istoria acestuia.

 

Astfel, chiar dacă istoria brandului este legată indisolubil de lumea oceanelor, dacă ar trebui să asociez Ulysse Nardin cu ceva, acel ceva s-ar numi Freak.

Freak este un model care a schimbat lumea orologeriei, fiindcă nu seamănă cu niciun ceas pe care l-ai văzut vreodată.

 

Creat sub conducerea lui Rolf Schnyder, Freak a fost viziunea unui ceasornicar genial pe nume Ludwig Oechslin, cu care Schnyder a făcut o echipă de mare calibru.

 

Freak este primul ceas din istorie unde mecanismul se rotește în jurul lui însuși, pentru a arăta ora.

 

Nu există un cadran propriu-zis, nici o carcasă veritabilă, nici coroană, nici indici clasici pentru oră și minute.

 

Mecanismul – un Carrousel Tourbillon – este regele: în revoluția sa de 60 de minute, mecanismul pivotează pe axa sa centrală, efectuând o rotație completă în jurul lui însuși, în interiorul carcasei.

 

Creația acestui ceas revoluționar este strâns legată de evoluția nanotehnologiei și de explorarea de materiale noi.

 

Pentru primul Freak, din 2001, Ulysse Nardin a folosit pentru prima oară siliciul la realizarea eșapamentului, materialul devenind, între timp, un standard al industriei. Practic, Ulysse Nardin a revoluționat lumea orologeriei.

După moartea fulgerătoare a lui Rolf Schnyder, în 2011, Ulysse Nardin a intrat la scurt timp în portofoliul unui colos al luxului, Kering, de unde a ieșit 11 ani mai târziu, cu o declarație remarcabilă de independență.

 

Managementul Ulysse Nardin, în frunte cu CEO-ul Patrick Pruniaux, a cumpărat compania de la Kering, alegând să-i ofere un altfel de viitor, unul independent și diferit de viziunea pe care ar fi avut-o o mare corporație.

 

În acest moment, Ulysse Nardin și Girard-Perregaux fac parte din aceeași companie orologeră independentă.

 

Direcția pe care o vizează brandul în viitor are în centru FREAK, un ceas a cărui vreme a venit cu adevărat abia acum, deși a fost creat în urmă cu 22 de ani.

 

ADN-ul Ulysse Nardin pe zona marină se va păstra, prin modelele Diver sau Torpilleur, dar va exista un echilibru între această linie și Freak, ca o direcție coerentă a brandului.

 

Practic, în momentul în care tu, iubitorul de ceasuri, te gândești la Ulysse Nardin, trebuie să te duci cu mintea într-o direcție limpede, clară, recognoscibilă: ”Nu le vinzi oamenilor un ceas, le vinzi un univers în care ei trebuie să se regăsească ca stil, ca spirit, ca personalitate, iar spiritul nostru este exprimat cel mai bine de Freak”, crede Massimo.

 

”Cea mai mare greșeală în industria noastră este să rămâi ancorat în experiența ta din trecut”, crede Massimo și e ironic să auzi aceste cuvinte tocmai de la păstrătorul tradiției, însă el are o viziune foarte limpede despre rolul istoriei în evoluția unui brand.

„Experiența e bună dacă o folosești în viitor, dar nu dacă rămâi blocat în ea, în imagini și idei despre vremurile bune de odinioară, despre ce bine și frumos era pe atunci…. Istoria trebuie să fie folosită ca vehicul pentru viitor, pentru a atinge generații noi și oameni care-și doresc lucruri diferite”.

 

Într-unul dintre slide-urile de prezentare pe care le pregătește pentru echipa lui, Massimo are o comparație vizuală foarte plastică: în stânga o barcă istorică, de la prima Cupă a Americii, din 1851, și în dreapta o imagine din 2017, de la aceeași Cupă a Americii, dar cu un catamaran care zboară deasupra apei.

 

”Le spun: vântul e același. Ce s-a schimbat? Iată ce s-a schimbat: tehnologia”, zâmbește el.

 

„La fel e și în lumea ceasurilor. În ritm cu evoluția tehnologiei, crește precizia, crește fiabilitatea mecanismelor orologere. Acesta trebuie să fie scopul nostru”.

 

Ai nevoie de istorie ca să-i faci pe oameni să înțeleagă ce e deosebit la un ceas, dar ai nevoie de inovație ca să-i surprinzi.