Dacă ajungeți la Florența, rezervați-vă câteva ore (minimum două) pentru Galeriile Uffizi, situate chiar lângă celebrul Palazzo Vecchio.

Galeriile găzduiesc câteva mii de opere de artă, în special colecțiile de artă ale celebrei case Medici, dăruite Florenței de către ultima lor moștenitoare.

Muzeul poate părea copleșitor prin dimensiunea lui și dispunerea labirintică pe două etaje, de aceea am extras 10 recomandări de opere în fața cărora să zăboviți puțin mai mult:

 

Piero della Francesca – Ducele si ducesa de Urbino.

Tabloul îi înfățișează pe cei doi într-un stil asemănător vechilor medalii, in profil, dar intr-un decor elaborat, și este una dintre cele mai faimoase opere ale Renasterii.

Profilul ales avea si o justificare: ducele își pierduse ochiul drept într-o bătălie.

Filippo Lippi – Fecioara cu pruncul si cu ingerii.

 

Pictorul are o poveste palpitanta, fiind fiul unui calugar si a unei calugarite care s-au indragostit si au renuntat la vocatia religioasa.

Se spune ca Fecioara din tablou are chipul mamei pictorului, Lucrezia Lippi, iar ingerii sunt ilustrati realist, ca niste copii poznasi, cu fizionomii autentice.

“Primavara” si respectiv “Nasterea lui Venus” de Boticelli.

Doua tablouri alegorice de o delicatete si un rafinament care nu mai au nevoie de vreo explicatie.

Te ating din prima clipa și merită savurate cu fiecare amănunt.

 

Giotto – Madonna di Ognissanti.

Creata pentru altarul bisericii fiorentine Ognissanti, este una dintre primele icoane in care Fecioara era pictata cu trasaturi si context realist, nu “plutind” peste cadru.

 

Buna Vestire, de Simone Martini and Lippo Memmi.

Este un tablou unic prin modul teatral al infatisarii arhanghelului, iar cuvintele dispuse intre cei doi protagonisti amintesc de un gen care avea sa apara secole mai tarziu: banda desenata.

 

„Madonna of the Goldfinch”, de Rafael Sanzio.

Am lăsat denumirea în engleză, fiindcă în traducere ar fi „Madona cu ciredeaua”.

Este celebră pentru realismul și delicatețea chipurilor, dar și pentru aspectul lor realist.

Caravaggio – „Capul Medusei” și „Bachus”

Celebrul „Cap al Medusei” realizat în 1597 de Caravaggio o înfățișează pe Medusa în momentul în care este executată de Perseu, dar chipul ei este înlocuit cu autoportretul lui Caravaggio însuși.

Pentru că Medusa era personajul mitologic a cărui privire putea transforma pe oricine în piatră, faptul că pictorul înlocuiește chipul ei cu propriul său chip este considerat o aluzie la faptul că el se află mai presus de privirea ucigașă a personajului.

În ”Bachus”, zeul vinului este prezentat ca un tânăr rumen in obraji, iar paharul, carafa si fructele simbolizează spiritul trecător al vieții și faptul că ea trebuie trăită.

 

Doni Tondo de Michelangelo.

Opera comisionata de bogatul bancher Agnolo Doni a pus de facto bazele Manierismului in pictura, prin pozitia atipica a Fecioarei, care este intoarsa spre Prunc.

Ulterior, acest tip de posturi studiate aveau sa fie utilizate si de alti artisti.

Pentru mai multe idei și inspirații, mă puteți urmări și pe pagina mea de Instagram.