Despre tot ce-i fin și fain

30 de idei de sustenabilitate și de trăit frumos, învățate de la comunitatea Fine Society

read time 5 min
 
3 octombrie, 2020

30 de idei de sustenabilitate și de trăit frumos, învățate de la comunitatea Fine Society

Le-am adresat cititorilor Fine Society o provocare legat de sustenabilitate și trăit frumos, iar răspunsurile primite au fost atât de utile și interesante încât le-am transformat într-un material de citit și de colecționat.

by

La finalul lunii septembrie, am făcut ceva ce eu fac rar. Rarisim.

 

De fapt, s-a întâmplat doar de trei ori sau patru în istoria Fine Society.

 

Un giveaway.

 

Obiectul giveaway-ului era însă unul special, ca și tema în sine: posibilitatea de a câștiga unul dintre cele trei pixuri Caran d’Ache, realizate din capsule Nespresso reciclate. Povestea capsulelor și a pixurilor o găsiți în articolul dedicat: „Reciclarea și sustenabilitatea încep cu tine, acum și aici”.

 

Nu a fost un giveaway cu „Dă tag la un prieten, dă like, dă share” și nici cu tragere la sorți, ci mai degrabă o bătălie de idei. 

I-am provocat pe oamenii faini din comunitatea Fine Society să împărtășească pe Instagram obiceiurile lor zilnice legate de trăitul mai frumos și mai curat: despre reciclare, sustenabilitate și alegeri etice.

 

Nu o spun doar pentru că e vorba despre comunitatea mea, dar sincer-sincer-sincer… răspunsurile au fost minunate.

 

Am spus de multe ori că sunt mândră de oamenii care mă citesc, de această comunitate bine-sudată și longevivă, care a crescut organic și a rămas alături de mine de ani încoace.

 

Sunt foarte recunoscătoare pentru fiecare dintre ei. Pentru că există.

 

Citind cu atenție fiecare comentariu în parte, pentru a putea alege cele trei răspunsuri câștigătoare, mi-am dat seama că toate ideile sunt atât de interesante și utile încât ar trebui adunate undeva.

 

Ca să rămână și să inspire pe mai departe.

 

E vorba de multe lucruri mici, interesante, provocatoare pe alocuri, dar și inspiraționale.

 

Nu trebuie să le facem pe toate deodată, dar le putem trece prin filtrul minții noastre și le putem lăsa să ne intrige, să ne trezească curiozitatea și să ne dea imboldul potrivit.

Poate că fiecare dintre noi se simte prea mic să schimbe lumea, dar când parcurg toate răspunsurile și văd atâția oameni dornici să-și facă partea de responsabilitate, pe pătrățica lor, îmi dau seama că lumea chiar POATE fi schimbată.

 

Am parcurs toate comentariile, am extras, am subliniat și vă dau în cele ce urmează ideile. Am adăugat la rândul meu explicații și completări, acolo unde am simțit nevoia, pentru ca informația să fie cât mai completă.

Refuză punga de plastic de la supermarket

 

De fapt, refuz-o de peste tot, dacă poți, înlocuind-o cu o „traistă” din material textil pe care s-o porți tot timpul în geantă.

 

Ca o paranteză, tatăl meu are dintotdeauna acest obicei, rămas de pe vremea în care mâncarea se dădea la rație, iar când auzeai că s-a „băgat” carne sau ouă la Alimentara, trebuia să fii pe fază.

 

Cu umor, el numea sacoșa de pânză, ”PPC”, prescurtare de la „Poate pică ceva”.

 

Lăsând gluma, în zilele noastre obiceiul bun al pungii textile aflate la îndemnână nu are legătură cu lipsurile, ci cu abundența care ne silește să fim mai înțelepți, să irosim mai puțin și să copleșim planeta mai puțin.

 

Ca reflex, după ce ne scoatem cumpărăturile, putem să împăturim punga și să o punem la loc în geantă, ca să fie mereu la îndemână. 

Folosește pungi textile

 

Sau, dacă vrei să fii mai șic și retro, coșulețe împletite, dintre cele pe care le găsești peste tot pe la târgurile de meșteșugari.

 

Oana de la @oanafagarasian a spus o poveste faină:

 

Țin minte și acum când am ajuns pentru prima dată într-o piață din Budapesta și am văzut toate doamnele cu niște coșulețe împletite, extraordinar de cochete, coșulețe în care țineau fructele și legumele proaspete. Tot acolo am văzut pentru prima dată cum toată lumea care cumpăra ouă își aducea de acasă propriul ambalaj de carton reciclat în care avea să transporte ouăle proaspete”.

Drămuiește bine resursele.

 

E vorba despre o serie de gesturi mici: închide apa de la robinet în timp ce te speli pe dinți și apa de la duș în timp ce te săpunești sau te speli pe cap.

 

Nu lăsa toate luminile aprinse și folosește senzori, pe cât posibil. Folosește electrocasnice cu A+++ și utilizează programele ECO la mașinile de spălat.

 

Pe Instagram, @danielanasta a punctat, minunat: „Sunt unul dintre copiii care a crescut cu desenul Captain Planet, al cărui mare fan eram și sunt și cred că de atunci am avut implementate multe obiceiuri de a polua cât mai puțin și a salva planeta”.

 

Gândește-ți cumpărăturile

 

@carmengerea scrie: „Locuiesc în Santiago de Chile și de aproape trei ani merg la o piață organică, unde oamenii au produse locale: mere verzi pădurețe, pepeni mici și cartofi nativi.

 

Acolo preiau și cofrajele de ouă și le refolosesc, pentru că nu se reciclează, așa că le adun și le duc o dată pe săptămână. Cred că una dintre marile surprize a fost când am aflat că multe chestii pe care le puneam la reciclare NU se pot recicla. De atunci sunt mult mai conștientă de anumite lucruri”.

 

Înlocuiește șervețelele de hârtie cu șervete de bumbac refolosibile

 

Există inclusiv bureței demachianți refolosibili și dischete speciale. Eu una nu le-am folosit, recunosc, dar cititoarele mele au făcut-o.

 

Firește că nu poți renunța total la hârtie în gospodărie, dar dacă e să o folosești, fă-o… cu zgârcenie.

 

Nu consuma o rolă de hârtie pe săptămână, nu lua câte zece șervețele deodată.

 

Da, zgârcenia este bună și ea, în anumite momente. 

Instalează-ți un filtru de apă sau folosește o cană filtrantă

În acest fel, eviți baxurile lunare de sticle de plastic și o risipă enormă și inutilă de resurse.

 

Eu una am un filtru de peste trei ani și în fiecare zi mă felicit pentru decizie. A fost, cât se poate de sincer… o eliberare.

 

Filtrele le schimb de două ori pe an și am scăpat de corvoada sacilor cu sticle de plastic.

 

Folosește recipiente de sticlă, în locul celor de plastic.

 

Dincolo de faptul că plasticul are nevoie de o mie de ani, în medie, ca să se degradeze, e mult mai sănătos să bei din sticlă de sticlă, iar proprietățile lichidelor se păstrează mai bine.

 

 

Alege paie refolosibile

 

Există foarte multe variante în acest moment sau, o idee pe care eu am auzit-o prima oară într-unul dintre răspunsurile primite pe Instagram, paie făcute din… suc de mere.

 

Reziduurile rămase după procesarea sucului de mere sunt presate cu un utilaj special și debitate sub formă de paie comestibile.

 

La o căutare pe Google, am descoperit că există diferite variante de paie comestibile, din mai multe tipuri de legume sau fructe, deci variante avem cu duiumul: atât clasice cât și neconvenționale. Numai dorință să fie.

Nu arunca mâncare

 

Conform unui studiu din 2019, românii aruncă la gunoi 2,2 milioane de tone de mâncare pe an, cumpărând mai mult decât au nevoie.

 

Încearcă să cumperi cantități mai mici, să fii atent la datele de expirare și să devii creativ cu ceea ce ai prin frigider.

 

De multe ori, preparatele improvizate din ce ai la îndemână sunt mult mai ingenioase decât cele făcute cu zeci de ingrediente și rețete generoase.

 

@simona_dociu, una dintre cititoarele care au enumerat această refolosire a ingredientelor, a dat și o sugestie faină: „Aplicația Tasty mă ajută mult, pentru că are idei rapide și accesibile”.

 

Colectează selectiv gunoiul

 

Separă gunoiul menajer de fracția uscată (ambalaje, cartoane și altele).

 

Nu uita să speli recipientele înainte: borcanele, ambalajele reciclabile, cutiile de lapte.

 

Durează doar câteva minute, dar poți face o mare diferență. Puțin cu puțin se face mult.

 

Uneori… fă un efort

 

Am povestit la un moment dat pe Instagram că mă aflam într-o vacanță prin țară, într-un loc în care nu exista pubelă pentru fracția uscată și nici nu găsisem în oraș vreun loc de reciclare.

 

Așadar, în loc să arunc câteva cutii mari la gunoiul „normal”, am preferat să le car – împreună cu sticlele de plastic folosite – înapoi acasă, ca să le arunc la pubela potrivită.

 

Din mesajele primite la concurs, și alte persoane fac acest lucru și e un stil de viață.

 

Pare exagerat… prima oară. După care devine a doua natură.

 

Reciclează tot ce poți și folosește-te de programele companiilor

 

Altfel spus, dacă un brand oferă o posibilitate de reciclare, precum Nespresso cu capsulele, folosește-o.

 

Periodic, supermarketuri și diferiți actori economici lansează inițiative punctuale: pentru măști (Carrefour), pentru ambalaje (Kaufland), pentru haine reciclate (H&M). 

 

Dacă ele tot sunt la îndemâna noastră, le putem folosi pentru a contribui puțin la eforturile generale de reciclare.

Mai puțină hârtie irosită

 

Imprimă mai puțin și doar când e neaparată nevoie.

 

Refolosește ciornele (scrie pe partea cealaltă în loc să iei o filă nouă), abonează-te la reviste online când e posibil (eu am multe abonamente așa, la Vogue, Bazaar, Porter), alege să primești facturile online.

 

Chiar dacă nu pare mult, contează.

Folosește săculeți de fructe și legume

 

Am făcut un punct special din chestia asta, fiindcă e un obicei relativ nou la noi, dar eu am văzut deja la Mega Image așa ceva și mi-am luat un set de săculeți.

 

Sunt foarte practici, se curăță ușor și sunt durabili. 

Nu arunca medicamentele expirate la coșul de gunoi

 

Cu atât mai puțin seringi sau fiole.

 

De multe ori am auzit că nu toate farmaciile acceptă să le preia și în comentariile de pe Instagram am dezbătut asta puțin.

 

Documentând chestiunea, am găsit pe HartaReciclarii.ro acest element explicativ: „Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr. 119/2014 și Ordinului Ministerului Sănătății nr. 962/2009, este specificat faptul că „Medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare.  Este important să știi că doar unele farmacii au contracte cu firmele specializate în eliminarea deşeurilor periculoase și au de asemenea un sistem funcțional de preluare a medicamentelor expirate de la consumatori. De aceea, pentru a te debarasa de medicamentele expirate sau deteriorate în siguranță, evitând poluarea mediului și riscurile asupra sănătății îți recomandăm să găsești acele farmacii care au un sistem de preluare și eliminare foarte bine pus la punct”

 

Cumpără mai puțin fast-fashion

 

Nu doar pentru că nu sunt haine durabile, ci și pentru că, de foarte multe ori, politicile lor NU sunt sustenabile, iar condițiile de lucru sunt atroce.

 

Există și excepții, dar totuși ideea de a avea tone de haine noi pe sezon NU poate fi sustenabilă în vreun fel.

Cumpără mai puține haine și de calitate mai bună

 

Dacă vezi că dintr-un tricou ies ațele și fibra e atât de rară încât se vede pe partea cealaltă, nu te gândi „Ei, lasă, îl port un sezon și îl arunc”.

 

Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume (am scris AICI despre asta, mai demult), iar soluția pe termen lung nu este doar reciclarea, ci cumpăratul mai inteligent și durabil.

 

@nico.avrr mi-a scris „Datorită ție am reușit să îmi controlez acest apetit de a cumpăra obiecte vestimentare fără a gândi absolut nimic înainte. Pur și simplu cumpăram și după ce le țineam câte o lună în dressing realizam că nu ar fi trebuit să le cumpăr. Însă acum tot, absolut orice mișcare de shopping este gândită, mult, mult mai mult decât aș fi crezut vreodată că mă voi gândi la a cumpăra sau a nu cumpăra. În vocabularul meu înainte exista doar „cumpăr” și cam atât. Acum prefer designeri români, găsiți datorită sesiunilor tale de INSPO și prefer o rochie specială în loc de cinci”. 

Apelează cu încredere la vintage

 

Consumul de second-hand și pre-owned nu mai e demult vreo „rușine” – și nu ar fi trebuit să fie niciodată, oricum.

 

Există site-uri, târguri de vintage, ba chiar și grupuri smart precum #Numaiport, unde poți recircula obiecte cu „vieți anterioare”.

 

Inspiră-te din trecut

 

Ne place sau nu, perioadele de penurie din trecut au născut și idei foarte frumoase și etice, care pot fi adoptate benevol și echilibrat.

 

@lucianacodreanu mi-a scris foarte frumos: „Pentru mine, sustenabilitatea s-a împletit bine cu sentimentalismul meu pentru vremuri de altă dată și pentru obiecte vechi, motiv pentru care primul meu pas în reciclare este să nu cumpăr prea mult, ca să nu am ce arunca. Încă port cu drag un pulover de când avea bunica 20 de ani, încă port haine și genți de când era mama de vârsta mea, iar dacă e să cumpăr ceva nou, îl port până se rupe.

 

La mine în familie era mereu mare bucurie că mă îndur eu să arunc ceva. (…) Abia când am crescut și am învățat despre sustenabilitate și reciclare am conștientizat că, de fapt, și ai mei și bunicii, probabil prin prisma vieții în comunism, trăiau sustenabil și mi-au transmis și mie obiceiuri mici, care au rămas cu mine.

 

Am băut apă din fântână în copilăria de la țară și respectam cumva modul în care o folosim, pentru că știam cât de dificil este în perioadele de secetă, așa că imediat ce am aflat de cana filtrantă, am luat-o imediat. Am mers toată copilăria la magazinul de la colț de stradă să iau pâine cu trăistișoara cusută de mama special pentru mine, așa că plec acum tot cu traistă la cumpărături”.

Refolosește cu ingeniozitate.

Înainte să arunci ceva la gunoi, gândește-te dacă mai poate avea o viață.

 

Eu una refolosesc cutiile în care primesc colete pentru alte expediții, iar cititoarele au avut multe idei smart:

 

Anul ăsta nu vreau să mai cumpăr hârtie de împachetat, ci să refolosesc hârtiile pe care le am prin casă. Poate le colorez în vreun fel, poate le desenez sau poate tata chiar o să primească șosetele în punga de la pâine. Glumesc” (@lucianacodreanu).

 

Iar @dayenaerys spune: „Refolosesc borcane, sticle și ambalaje de când mă știu. Orice cutiuță care se poate tranforma cu puțină imaginație în altceva”.

Alege cosmeticele cu cap

 

Ideal este să nu ai 200 de sticluțe și flacoane din care să arunci periodic la gunoi recipiente expirate și nefolosite.

 

Mai bine ai doar câteva, potrivite nevoilor tale și pe care să le folosești până la ultima picătură.

 

Am scris și eu asta de multe ori, iar printre răspunsuri s-a regăsit masiv și această idee. 

Pentru avansați: compostul

 

Resturile vegetale din grădină pot fi transformate în îngrășământ, după rețetele bunicilor, dar asta e pentru cei care au loc, răbdare și know-how.

 

Câțiva cititori au povestit că fac asta sau au în plan, ceea ce e minunat, iar tutoriale pentru așa ceva se găsesc din plin pe internet.

Reciclează materiile „sensibile”.

 

Păstrează în sticle uleiul consumat de gătit și apoi du-l la un centru de reciclare.

 

De asemenea, nu arunca bateriile sau echipamentele cu acumulatori la gunoi, ci du-le la centre speciale de colectare.

Înlocuiește blana naturală cu cea artificială

 

Aici chiar trebuie să mai spun ceva?

 

Când tehnologia a evoluat atât de mult, chiar avem nevoie să ucidem animalele într-un mod barbar (industria blănurilor este crudă și inumană) ca să ne îmbrăcăm cu blana lor?

 

Dacă totuși îți dorești o blană naturală, cumpără una second-hand, deja-realizată, în loc să încurajezi producătorii de blănuri noi.

 

În raport cu pielea discuția stă altfel, fiindcă animalele sunt sacrificate oricum pentru carne, iar folosirea pieilor este, inclusiv în multe teorii ale veganilor înveterați, o variantă de a „onora” complet animalul și a nu irosi inutil resursele.

Folosește „consumabile” mai blânde cu planeta

 

În locul periuței de dinți din plastic, folosește una de bambus sau o variantă reciclabilă (există inclusiv în supermarket, nu trebuie să comanzi ceva elaborat de pe internet), alege bețigașe de urechi din carton în loc de plastic și încearcă să te gândești ce impact asupra mediului are fiecare obiect pe care-l cumperi des.

 

De asemenea, alege pungi de gunoi biodegradabile.

 

Eu le folosesc pe cele de la Biodeck și chiar și pungulițele pentru „nevoile” lui Charlie sunt biodegradabile.

 

Variante există pentru orice, inclusiv șampon solid, despre care mi-au povestit mai multe persoane în comentarii.

 

Eu una recunosc că nu pot folosi șampon solid, deși am încercat, dar oricum nu trebuie să o dăm în extreme, ci să adoptăm măcar acele obiceiuri pe care putem să le „ducem” în acest moment.

Poartă cu tine o sticlă de apă refolosibilă

 

Mai ales când mergi la sală sau în locuri în care știi că vei fi nevoit să te hidratezi, este ideală.

 

Eu am câteva și în acest fel „sar” câteva pet-uri inutile.

 

De asemenea, Nespresso are și cănile Nomad, în care îți poți lua cafeaua la pachet, ca să nu mai ceri pahare de hârtie.

 

Iar dacă îți bei cafeaua la cafenea, cere o cană de sticlă în locul „cartoanelor”.

Vino cu caserola de acasă

 

Acesta e un obicei mai greu de implementat, dar dacă obișnuiești să-ți iei mâncarea takeaway, vino cu caserola ta.

 

Când comand acasă, locurile mele preferate au, în mod norocos pentru mine, caserole biodegradabile. Dar în general caserolele nu sunt biodegradabile și se acumulează în cantități enorme.

Consumă carne în cantități mai mici și din surse etice

 

O cititoare de pe Instagram mi-a scris foarte frumos și real și redau comentariul ei întocmai.

 

De multe ori, acest subiect este abordat cu patimă, dar felul în care Adelina de la @thisisassimpleasthat rezumă mi se pare echilibrat și perfect articulat:

 

„Industria producătoare de carne nu este doar un mare poluator, ci și un ucigaș al demnității animalelor înainte să le ucidă de facto. Am trăit înconjurată de animalele bunicilor, le botezam și aveam grijă de ele. Am crescut învățând că e în natura lucrurilor să ne ajungă la un moment dat în farfurie. Dar până să ajungă acolo, primeau dragoste, hrană curată, erau îngrijite. Chiar și pasul final se făcea cu respect. Nimic din toate astea nu se întâmplă în industria cărnii, în prezent”.

Alege să ai mai puține obiecte și mai bune, astfel încât să dureze

 

Nu e doar un semn de blândețe față de planetă, ci și o economie.

 

Cititoarea @simone_tiana mi-a scris: „Am donat toate farfuriile, castroanele din bucătărie și mi-am cumpărat un singur set de șase persoane cu tot ce trebuie, astfel încât să nu mai folosesc mașina de spălat vase în mod abuziv”.

 

O cititoare mi-a povestit despre relația ei cu mătasea, care o face să consume mai puțin:

 

„Am un obicei de care sunt mândră și pe care l-am deprins de 10 ani. Acesta constă în a confecționa haine din mătase, care sunt atemporale și își păstrează foarte bine țesătura, ceea ce nu mă determină să achiziționez haine noi decât la perioade lungi, de 1-2 ani.

 

Recent, după un an de când nu mi-am mai achiziționat haine, mi-am reînnoit garderoba cu câteva articole vestimentare necesare, însă mai întâi a urmat un proces de sortare a celor deja-existente, ca să poată urma înlocuirea. Am bluzițe de mătase care au aparținut și mamei mele, iar dintre achizițiile mele, încă mai am haine de mătase de acum 10 ani”. (@alicecazan)

Alege detergenții eco

 

Folosește, pe cât posibil, detergenți ecologici și bureți de vase eco.

 

În afară de clasicul Perwoll, cu care m-am obișnuit și pe care-l folosesc de ani de zile, eu una am trecut exclusiv pe detergenți, înălbitori și soluții de curățare eco.

 

La soluțiile de praf și de parchet convenționale sunt alergică de ceva timp și folosesc oțet de menaj pentru 90% din tot ce curăț prin casă. Chiar dacă pare ciudat, s-a dovedit a fi mai eficient decât toate chimicalele pe care le utilizam înainte. Am povestit AICI despre asta.

Profită de lumină

 

Bucură-te de lumina naturală cât mai mult.

 

E un sfat minunat și pentru sănătate, nu doar pentru salvarea resurselor planetei.

*******

Comentariile câștigătoare la giveaway au fost acestea:

 

@Adelinatrif1

„Prima oară am luat contact cu conceptul de reciclare în școala generală, când am participat la un concurs tematic și am creat o rochie din sac de plastic la bază, cu franjuri de hârtie prinși de nasturi de plastic. Aveam și accesorii pe măsură: niște brățări din bidoane de plastic tăiate și arse puțin pe margini, ca să nu mă zgârie. M-a marcat atunci acel episod.

 

Pe atunci nu se făceau prea multe campanii de conștientizare și educare pentru reciclare și au mai durat câțiva ani până când în orașul nostru s-a deschis primul mall care a venit la pachet cu campanii „europene”. De la colectarea bateriilor la colectarea pet-urilor, campanii de buy-back. Au fost toate noutăți pentru mine, însă nu erau popularizate suficient și nici acum nu sunt. Am aflat de ele pentru că eram promoter și lucram la mall frecvent.

 

De atunci am început să strâng baterii – am o gentuță cu baterii – pe care le duc la Carrefour la colectat și tot timpul doamnele de acolo se uită ciudățel, de parcă aș fi singura persoană care face asta.

 

Apoi, ca urmare a unor lecturi, am cunoscut conceptul de minimalism, care a fost o noutate absolută și de care am fost fascinată. Atât de mult încât am decis la facultate să îmi scriu lucrarea de diplomă despre marketingul minimalist, pentru că mă simțeam cumva vinovată și teoria de marketing mi se părea superficială. Mi se părea că nu ține cont deloc de ce se petrece în jur: tot ce învățam era să vindem, uneori – mi se părea mie  – fără scrupule.

 

Pentru cei care au asistat la prezentare a fost un concept privit cu scepticism, însă sper că au rămas cu câteva din informațiile pe care am vrut să le transmit. Poate cei care au asistat și profesorii vor privi și din alt punct de vedere marketing-ul de tip ”Vindem cu orice preț”. Anul acesta am încetat și să mai cumpăr haine de poliester.

 

@andaoliviamarin

„Obiceiul de la care nu mă abat este unul foarte simplu: nu arunc vreun ambalaj de plastic la gunoi, ci îl colectez separat, indiferent de piedici (de exemplu, dacă e un recipient de iaurt îl spăl). De asemenea, încerc să nu mai consum atât de mult plastic, dar uneori este greu.

 

Nu mi-a fost mai greu să păstrez plasticul, pur și simplu nu mai concep să îl arunc, știind că e atât de dăunător. Pentru că localitatea mea nu asigura colectarea selectivă, am făcut o petiție la Garda de Mediu și din vara asta se preia gunoiul menajer separat de plastic, sticlă, carton, aluminiu. Nu știu dacă a avut vreun efect petiția, dar este bine să facem toate eforturile care țin de noi să promovăm sustenabilitatea și responsabilitatea brandurilor de la care cumpărăm.

 

@neagoe.ana

„(…) O să las mai jos câteva dintre obiceiurile pe care le am acasă și la locul de muncă, care au legătură cu scrisul/învățatul. În primul rând, mă bucur să văd tot mai multă lume care ia atitudine în acest domeniu. Comentariile de mai sus mă inspiră să cred că fiecare, în felul lui, aduce un plus în comunitatea în care trăiește și micul bulgăre de zăpadă numit sustenabilitate se rostogolește și crește zilnic.

 

Dincolo de refuzul de a mai folosi plastic, cana filtrantă, ulei colectat, becuri economice și electricitate din panouri solare, autoturism hibrid, obiceiuri pe care le-am „moștenit” de când locuiam cu părinții, cel mai greu obicei pe care am reușit să îl aplic și la locul de muncă este reutilizarea hârtiei și refuzul de a folosi hârtie pentru orice activitate. 

 

Mai exact, acasă nu printez nimic decât dacă este absolut necesar, de regulă se întâmplă asta în momentul în care trebuie să depui vreo cerere la o instituție a statului. Folosesc variaanta electrpnică pentru orice document de care am nevoie. Inclusiv semnătura electronică. Am adăugat în semnătura din email un mesaj în care încurajez protejarea mediului înconjurător prin neprintarea documentelor, utilizarea unei hârtii reciclate și reutilizarea hârtiei atunci când este posibil.

 

Pentru că domeniul legislativ se schimbă în pernmanență, în special, legile, condurile, cursurile universitare le achiziționez în format electronic. Chiar dacă editurile de la noi din țară nu sunt foarte receptive la formatele ebook, încep să se publice și la noi cărți și în format electronic, alături de cele în format clasic.

 

Tonerul de la imprimantă este unul reutilizabil, adică îl reumplu de fiecare dată și nu cumpăr unul nou (chiar dacă ar fi mai simplu și aproape la fel de ieftin), apoi îl reciclez direct la persoana care se ocupă cu achiziționarea de consumabile pentru birou. Hârtia pe care o folosesc este reciclată. Am un stilou din liceu pe care îl folosesc și acum, cu sticluța de cerneală.

 

Toate aceste obiceiuri pe care le-am introdus în viața mea și pe care le aplic și la locul de muncă au venit treptat și se datorează educației pe care am primit-o.

 

Iar pentru asta trebuie să le mulțumesc părinților și profesorilor mel care vorbeau, dar mai ales practicau asemenea obiceiuri dinainte să fie în trend. Cel mai mult mă bucură digitalizarea instanțelor și a școlilor. Știu că mai sunt instituții publice care trăiesc în era dosarului cu șină, dar din fericire trăiesc într-un oraș care îmbrățișează tehnologia și sustenabilitatea, ca principii pe care se clădește viitorul.

 

Am auzit și o să mai aud replici de genul „Crezi că ceea ce faci tu contează atât de mult? Ești doar o persoană”. Dar mă bucur enorm când văd că „mofturile” mele devin obiceiuri cotidiene în viața tuturor”

Pentru mai multe idei, inspirații și dialoguri, mă puteți urmări și pe pagina de Instagram.

Foto: Unsplash

5 Comments

  • Magdalena spune:

    buna Diana,

    las cateva idei mai jos:
    1. uleiul de menaj il colectez intr un recipient si il duc la Carrefour, la biroul de informatii acolo ( la 3 l colectati primesti unul gratuit);
    tot ei au avut anul trecut initiativa de a oferi la 1 bidon de plastic adus spre reciclare, un fruct/ o leguma ( o luna s a derulat proiectul lor)
    2. borcanele de sticla, sticlele si cofrajele de oua le duc intotdeauna la piata si le ofer vanzatorilor de acolo, care tot mereu le primesc si sunt recunoscatori;
    3. am inceput sa folosesc din nou detergent praf ca sa
    nu mai cumpar detergent lichid sau pastile ambalate in cutie de plastic;
    4. odata la cativa ani imi transform cateva piese vestimentare ( din blugi lungi fac blugi scurti, modific unele rochii, le dau un look nou)
    Incet, incet, ne schimbam pe noi si apoi mediul in care traim.
    Multumesc pentru ocazia pe care o am sa impartasesc ideile si sa preiau unele noi.

  • Dana spune:

    Buna ! Minunat articolul! De mult plănuiesc sa achiziționez un filtru pentru apa. Ma poți ajuta cu un model ? Pe piata sunt foarte multe variante și nu știu ce sa aleg. Multumesc mult!

  • Mihaela spune:

    Bună! Frumos articol. Dar multe rămân doar pe hârtie sau doar în lege, din neputință.
    1. Legat de treaba cu pastilele, farmaciile nu le primesc și multă lume s-a plans de acest lucru, probabil nu există sancțiuni, încă.
    2. Săculeții pentru legume si fructe. Cumperi 1-2 saculeti (altfel, nu prea se mai consideră rentabil, 2,5 lei săculețul x 10 feluri de legume și fructe, la o sesiune de cumpărături lunare) , dar deși sunt prevăzuți cu o cantitate mare, nu pot fi puse în ei diferite categorii de produse, căci ele trebuie cântărite separat (mai ales, la Mega Image, unde cântărirea se face la casa de marcat, nici măcar sa te chinui tu sa cântărești separat în magazin și să lipești etichetele pe același săculeț. Omul merge mai repede pe punga de 0,10 bani.
    3. A veni cu caserola de acasă – dau exemplul cel mai concret, de acum câteva zile, a început anul universitar, s-a anunțat că, de la cantina universității se poate cumpăra mâncare doar la pachet și doar în caserolele VÂNDUTE de cantină.
    Deșeurile selectate sunt degeaba, căci în mare parte din orașe, tot la spațiul comun de colectare a gunoiului se duce, în același container. Avea Carrefour în anii trecuți, în parcările lor, locuri amenajate pentru colectarea selectată a deșeurilor, a dispărut.
    Ce ar trebui subliniat este că, în exemplele de mai sus, bunăvoința este, dar statul (sau companiile) parcă pune o piedică. Irelevant a spune că aceste campanii și valori ar trebui promovate de stat, de companii, nu să înceapă omul să caute efectiv sau să dea telefoane la toate farmaciile din oraș, să vadă dacă acceptă vreuna pastile expirate.
    În rest, noi să tot încercăm.

    • Diana Cosmin spune:

      La noi nu există încă infrastructură, legi, sisteme clare, dar putem încerca măcar. Trebuie să începem de undeva… În rest sunt de acord cu tine, inclusiv cu faptul că facem totul ÎMPOTRIVA sistemului, nu ajutați de el.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.