5 rochii speciale care fac parte din povestea vieții mele
Hainele din dulap nu sunt niciodată „doar haine”, așa cum niciunul dintre lucrurile mărunte ale vieții nu e „doar” un lucru. Eu am puține piese care mi-au marcat viața, dar țin la ele din toată inima și le consider parte integrantă din istoria personală.
*** Acest articol face parte dintr-un proiect de lifestyle realizat de FINE SOCIETY și eMAG ****
Vă avertizez din start: acest articol este scris de o persoană care poartă rochiile – fie că e vorba despre rochii de seară sau de zi – de mai multe ori.
De zeci de ori, fără nicio problemă și din toată inima.
Așadar, dacă vă aflați în tabăra celor care consideră că o rochie de seară se poartă „o singură dată” și care cred cu tărie că 20 de evenimente diferite au musai nevoie de 20 de rochii de seară diferite (fiindcă „ce-o să zică lumea dacă venim îmbrăcate la fel?”)… ei bine, e posibil ca acest articol să nu fie pentru voi.
Eu una cred că piesele vestimentare sunt ca oamenii: ne devin prieteni, iubiți, confidenți. Și nu te descotorosești de un prieten drag doar pentru că, la un moment dat, consideri că v-ați frecventat destul și că ați fost la destule petreceri împreună.
Poate faci o pauză, dar sigur nu-l azvârli din viața ta.
Atunci de ce ai face asta cu o rochie de seară, mai ales dacă te-ai simțit bine în ea, dacă purtând-o ai fost comodă, specială, frumoasă?
Recunosc, mă investesc emoțional în haine, dar nu în sensul în care ele devin sensul vieții.
Din contră: mă atașez de foarte puține piese, pe care le iubesc cu pasiune și le port tot așa.
Când vine vorba despre rochii de seară, totul devine și mai complicat: greu găsesc ceva să-mi placă și cumpăr doar dacă e iubire adevărată.
Mi-am dat seama, făcând ordine în dressing-ul meu (care e șocant de mic, după cum mi-au spus multe cititoare, când am postat fotografia pe Instagram), că iubirile mele vestimentare au fost destul de statornice.
Există și piese care vin și pleacă, dar multe sunt iubiri de-o viață. Mai ales câteva rochii de seară și rochii cu semnificație.
Dacă m-ați întreba acum, la vârsta asta, care e cea mai importantă lecție de modă pe care o știu, aceasta ar fi: să încercăm să avem cât mai puține haine, alese cu grijă, pe care să le iubim și cu care să legăm povești.
Acestea sunt favoritele mele:
Rochia mea de culoarea șampaniei
Toamna trecută, am postat acest reel de la Palatul Versailles, din Sala Oglinzilor, unde am avut ocazia să fac un fenomenal tur privat de seară.
Pe lângă faptul că a fost cel mai iubit dintre reel-urile mele de până acum, am primit de vreo 20 de ori întrebarea: „Vai, de unde e rochia?”.
View this post on Instagram
Răspunsul a deconcertat multă lume: „E o rochie pe care o am din 2010 și am purtat-o de zeci de ori”.
Tehnic, are 13 ani (avea 12 când am pus reel-ul) și încă e rochia mea favorită.
Este o rochie Halston Heritage, cumpărată pe la începuturile mele ca jurnalist, când începusem să merg la evenimente internaționale și realizasem că nu am rochii de seară.
Țin minte că am găsit-o pe un site internațional tip outlet și m-am îndrăgostit de descrierea care prezenta materialul ca fiind „de culoarea șampaniei”. Adjudecat!
Am purtat-o la o bună parte din nunțile prietenilor mei, la gale internaționale la New York și Londra, la evenimente black-tie din România, la ședințe foto și, acum, la Versailles, unde și-a trăit un binemeritat moment de glorie.
De câte ori o port, întoarce capete și nici măcar o singură dată nu am avut vreo strângere de inimă de genul „Ah, vai, dar am mai purtat-o de atâtea ori, ce o să zică lumea, că n-am alte rochii de seară? Că n-am alte rochii, pur și simplu?”.
Ei bine, să zică ce vrea, eu o iubesc și mă simt ca o prințesă de câte ori o îmbrac.
*****
Rochia mea de seară de la mama
E cumva impropriu să așez această rochie în categoria „rochii de seară”, fiindcă e mult mai mult decât atât.
E o rochie cu totul aparte, fiindcă e rochia de mireasă a mamei mele. Mama este un om cu gusturi ferme și îndrăznețe, pe care și le-a asumat inclusiv în timpuri mult mai puțin permisive stilistic.
Când s-a măritat, nu și-a dorit o rochie clasică de mireasă, ci una pe stilul ei: din catifea de mătăse bleumarin, fină, lungă și comodă.
La un moment dat, rochia ei a ajuns la mine, iar eu am adăugat-o în raftul meu micuț de rochii de seară, purtând-o la gale și evenimente cu ștaif.
Când cei de la Elle au făcut un articol cu mine pentru rubrica lor de stil, aceasta a fost rochia pe care am ales să o port la ședința foto, fiindcă am considerat că mă reprezintă foarte bine.
*****
Rochia mea de zi de la mama
Tot de la mama am și această rochie, făcută la aceeași croitoreasă precum rochia bleumarin, doar că aceasta a fost făcută pentru cununia civilă a părinților mei.
E o mătase fină, albastru-ciel, pe care am purtat-o în multe momente importante ale vieții, inclusiv când am filmat un reportaj internațional în postura de jurnalist.
Am făcut o poză în ea la New York, pe o ploaie torențială, și a fost prima rochie pe care am scos-o în oraș când s-a terminat lockdown-ul și am putut ieși din casă.
Se poate spune că are cu mine o istorie „la bine și la greu”, așa cum i-a fost și menirea inițială, ca rochie de nuntă a mamei.
*****
Rochia de la lansarea primei cărți
În 2012 am lansat o carte bazată pe rubrica mea de atunci din revista Cosmopolitan, „Poveștile unei inimi”.
Țin minte că m-am dus inclusiv la un stilist, care să mă învețe cum să mă îmbrac pentru ocazia respectivă, dar până la urmă am ales o rochie fix după sufletul meu și pe principiul „dragoste la prima vedere”.
Ignorând toate sfaturile despre rochii de seară, mi-am luat o rochie „de toată ziua” și a fost perfectă.
Această rochie roșie rămâne și acum una dintre favoritele mele.
E potrivită pentru toate momentele zilei și nu se demodează niciodată, fiind foarte simplă.
De câte ori o văd în dulap, zâmbesc, iar când vine primăvara sigur o să iasă iar în lume.
******
Rochia mea albastră
Toate femeile au o astfel de rochie, genul de rochie pe care promiți că n-o mai porți atât de mult (că ai atâtea altele), dar tot spre ea întinzi mâna în dulap.
La mine e o rochie Halston Heritage – culmea, același brand ca rochia de culoarea șampaniei, de la punctul unu – pe care am găsit-o inițial pe un site de haine „pre-loved”, în 2014.
Am cumpărat-o fiindcă, nu râdeți, o văzusem în al doilea film „Sex and the City”, purtată de Sarah Jessica Parker, și mi s-a părut sublimă.
De multe ori iubirile mele mistuitoare sunt rochii de zi, nu neaparat rochii de seară, fiindcă rochiile de zi le port și mai mult și îmi sunt mult mai utile în economia vieții.
La momentul respectiv, am purtat-o inclusiv la interviul cu Chris Noth – Mr.Big din „Sex and the City” – ca un fel de „inside joke” pe care doar eu îl știam.
Firește, acum interviul cu Noth este o amintire cu iz amar, având în vedere tot ce a ieșit la iveală despre el anul trecut, dar atunci a fost o experiență pe care am prețuit-o sincer.
Fiindcă am considerat că rochia asta și-a trăit viața cu mine și că am destule alte rochii în dulap, în 2019 am donat-o pentru o cauză caritabilă și a ieșit – temporar – din garderoba mea.
Și, ce credeți? În 2021 am recumpărat-o, după câteva luni de căutări pe site-urile de rochii de seară și rochii de zi pre-loved.
Am găsit-o nouă, cu etichetă, și am cumpărat-o din nou.
Asta înseamnă iubire pentru o piesă vestimentară: s-o cumperi de două ori. La fel ca acele cupluri care divorțează și se recăsătoresc tot unul cu altul, precum Elizabeth Taylor și Richard Burton.
Povestea mea de dragoste cu rochia albastră continuă și i-am dedicat inclusiv un articol, despre o perioadă mai dificilă a vieții, material intitulat „Vara când am locuit într-o rochie albastră”.
Concluzia mea?
Indiferent ce buget aveți, pentru ce ocazie căutați obiectul vestimentar și chiar dacă e vorba de rochii de seară, haine de toată ziua, colanți de sală sau orice altceva – alegeți cu intuiția voastră, care știe ce anume vi se potrivește.
Nu cumpărați haine doar pentru că sunt la modă, fiindcă sunt în culoarea anului sau fiindcă le-ați văzut în reclame.
Alegeți obiecte cu care să formați o relație pe termen lung.