Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu resturile rămase din procesul de producție textilă?

 

Mai exact unde se duc capetele de baloți și ceea ce rămâne de la cei aproape 4.000 de producători de textile din România… dar și din întreaga lume?

 

În aprilie 2020, în plin lockdown și cu mult timp la dispoziție, două antreprenoare – Irina Moreno și Zuzana Mandic – și-au pus această întrebare, dar și-au impus să găsească și un răspuns satisfăcător.

 

S-au apucat să dea telefoane și să scrie emailuri către peste 100 de producători de confecții din România care lucrează pentru retaileri internaționali, iar un an mai târziu se năștea deja brandul lor: 3WLABEL, o mică afacere sustenabilă de la A la Z.

 

Mai precis, toate piesele 3WLABEL au ca materie primă resturile de material – capetele de baloți – rămase nefolosite în urma producției din fabricile de confecții din România. 

 

Hainele sunt create exclusiv la comandă, pentru a nu genera stocuri, iar cumpărătorul oricărui obiect vestimentar va ști exact de la ce țesătorie provine materialul.

 

Totodată, nu sunt gândite ca articole de sezon, ci sub forma unor piese atemporale care să poată fi purtate într-o multitudine de feluri.

De aceea culorile sunt ușor de asortat, modelele au buzunare și croiurile sunt simple, astfel încât să flateze cât mai multe siluete.

 

Ședința foto o are ca protagonistă pe Lia Bugnar, regizoare, dramaturg și actriță.

 

Procesul prin care Irina și Zuzana au trecut în crearea 3WLABEL a fost unul în etape.

 

Primul pas a fost găsirea furnizorilor de țesături care să asigure calitatea pe care și-o doreau. Astfel, cea dintâi colecție a fost realizată cu Dr.Bock Industries, RGT Romania, o companie care deține în România trei fabrici de confecții și una de tratament al textilelor.

 

Al doilea pas a fost găsirea unor ateliere sau fabrici de producție a obiectelor vestimentare în sine.

 

„Pentru că noi realizăm obiecte vestimentare doar made-to-order și în serii limitate, nici măcar fabricile care fac serii scurte nu erau o opțiune, prin urmare am căutat mici ateliere în jurul Bucureștiului”, mi-au explicat Irina și Zuzana.

 

Acolo s-au lovit de o problemă și mai mare: foarte multe ateliere mici lucrau neglijent sau nu aveau suficientă experiență cât să ofere atenția la detaliu pe care și-o doreau ele.

 

În cele din urmă, au făcut prototipuri la 4 ateliere până să se decidă asupra unuia singur. 

În cât timp se livrează un produs?

 

”Încercăm să livrăm în 3 săptămâni sau mai puțin. Pe piața din România clienții își vor primi comanda în aproximativ două săptămâni, iar pentru piața internațională în trei săptămâni”, explică Irina și Zuzana.

 

Le-am întrebat pe cele două creatoare 3WLABEL cum simt ele potențialul pieței românești, în condițiile în care există încă unele prejudecăți legate de ideea de „resturi” și „capete de material”.

 

Altfel spus, cum îi explici unui client că trebuie să plătească la fel (sau chiar mai mult) pentru o haină sustenabilă făcută din capete de baloți precum pentru o haină făcută, teoretic, din materiale „noi-nouțe”?

 

”Așa este”, mi-au confirmat ele. „De altfel am fost și sfătuite să nu folosim cuvântul deșeu sau rest când ne referim la materialele noastre. Sunt țări, precum Suedia de exemplu, unde situația este total diferită. Acolo oamenii sunt atrași de tot ceea ce are ideea de WASTE și sunt dispuși să plătească mai mult tocmai pentru că știu ce presupune realizarea acestor piese”.

 

Chiar dacă va fi un proces mai lung, ele sunt convinse că orice client va ajunge totuși la concluzia inevitabilă: trăim pe o planetă cu resurse finite și trebuie să le valorificăm cât de bine putem.

 

În plus, când vorbim despre „deșeu” sau de „capăt de balot”, e vorba despre o rolă de material care nu a mai fost atinsă vreodată, nou-nouță, dar care a rămas în urma procesului de producție.

 

Nu e un material „folosit”, ci tocmai un material rămas nefolosit, care altminteri ar deveni încă un mod de a polua planeta.

 

„Vrem să încurajăm cumpărătorii să înțeleagă de unde vin materialele, tocmai pentru a elimina această confuzie”, explică Irina.

 

„De exemplu, rochia noastră bleumarin este realizată din țesătură de 100% lână virgină, vine de la Estethia G.B. Conte din Italia și înainte ca noi să facem rochii din ea era folosită la creația pieselor Hugo Boss. Nu era păcat să ajungă la groapa de gunoi?”.

 

 

Ce înseamnă, de fapt „deadstock”?

 

Capetele de producție se mai numesc și deadstock, un termen opus lui livestock, care desemnează țesăturile aflate încă în producție.

 

Deadstock-ul este un material care nu se mai produce și din care a mai rămas o cantitate finită, în metri.

 

”Clientul nostru știe exact ce bucată primește, adică o etichetă de rochie pe care scrie 5/50 înseamnă că el a cumpărat a cincea piesă din cele 50 în total pe care le-am făcut din acea rolă de material. Altele nu vor mai exista”, explică și Zuzana.

 

Este modul lor de a educa puțin cumpărătorul, astfel încât acesta să privească unicitatea dintr-un alt unghi. 

 

Irina și Zuzana au două povești total diferite, dar care se unesc în 3WLABEL.

 

Irina este româncă, dar a locuit 30 de ani în străinătate, în special în SUA, și s-a întors în țară în 2018.

 

În prezent se află în curs de realizare a unui doctorat pe tema modei bazate pe recircularea deșeurilor textile.

 

Zuzana este originară din Cehia, o țară cu o piață de modă mult mai mică, dar extrem de ancorată în ideea de reciclare, recirculare și susținere a afacerilor locale.

 

A locuit în Marea Britanie și de acolo a și venit în România, tot în 2018. 

 

Pandemia a fost momentul în care cele două au început să discute despre convingerile comune despre sustenabilitate și despre viitorul modei.

 

Numele brandului – 3WLABEL – adaptează cei 3R din sustenabilitate – reduce, reuse, recycle – în 3W – Waste to resource, Wearable și Women empowerment (deșeu transformat în resursă, obiecte purtabile și stimularea puterii feminine, n.red).

 

Totul a fost gândit coerent și inclusiv logo-ul este o metaforă pentru transformarea deșeurilor de material în haine noi. 

„În prezent”, explică Irina, „industria de modă este al doilea mare poluator al lumii, după industria petrolului. Din 2000, producția de haine s-a dublat la nivel mondial pentru a face față unei creșteri galopante. Și totuși, statisticile arată că femeile poartă mai puțin de 50% din hainele pe care le au în dulap”.

 

Mai mult, în 2019 un cumpărător a achiziționat în medie 68 de piese de îmbrăcăminte, față de 1980, când ar fi cumpărat doar 12. Dintre aceste 68 de piese, aproape jumătate sunt purtate de mai puțin de trei ori. 

 

Din toate studiile și materialele pe care Irina le parcurge pentru doctoratul ei, cifrele par să fie de partea unei abordări circulare a economiei, ca soluție de ieșire din această situație.

 

Dacă modelul liniar – produce, cumpără, aruncă – și-a dovedit limitele, recircularea pare să fie singura variantă prin care viitorul să nu însemne distrugerea planetei, umplerea gropilor de gunoi și exploatarea populației sărace de pe Glob.

 

Ca dovadă, tot mai multe branduri, de la mici la mari, au început să includă sustenabilitatea în rândul valorilor fundamentale.

 

Acțiunile variază de la reducerea cantității de apă și folosirea de ambalaje biodegradabile și reciclabile la producție „made to order” care să elimine stocurile, la reducerea emisiilor de carbon și, deloc neglijabil, plata echitabilă a angajaților.

 

„Multe branduri care se consideră sustenabile îndeplinesc doar unul dintre aceste atribute”, explică Zuzana. ”Din păcate, la fel de multe branduri susțin că sunt mai sustenabile decât sunt de fapt, ceea ce se numește greenwashing”.

 

Chiar dacă uneori pare imposibil să verifici, în postura de cumpărător, veridicitatea declarațiilor unui brand, soluția pe care o văd Irina și Zuzana este una simplă: informarea corectă și transparența.

 

„Să ne gândim la etichetele de pe alimente, unde sunt trecute ingredientele. Nu ne putem imagina o lume fără etichete pe mâncare, ele fiind cele care asigură încrederea noastră în producătorul respectiv. Ei bine, în același mod se va ajunge și la haine. În timp ne vom baza alegerile pe lucruri clare, pe etichete care să spună concret: acest tricou e făcut din 100 de sticle de plastic reciclate”, explică Irina și Zuzana.

 

„În plus, există o realitate certă: cu cât cumpărăm mai multe haine, cu atât ne bucurăm mai puțin de fiecare dintre ele”.

 

Pentru Irina și Zuzana, sustenabilitatea nu e doar o strategie pe puncte, ci un mod de viață care ține și de conștientizarea zilnică a unor obiceiuri: de la refolosirea borcanelor în bucătărie sau mersul cu bicicletă până la printarea pe ambele fețe ale hârtiei sau purtarea unei rochii pe care o avem în dulap de zece ani:

”Să zicem că trecem zilnic pe lângă un gazon superb, dar o facem cu atâta grabă încât nu băgăm de seamă ce crește pe suprafața lui. Dacă începem să-l privim cu atenție, vom observa că florile se schimbă periodic și le vom vedea în toate stadiile lor de creștere. Așa devenim mai conștienți de tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Fiind prezenți și atenți la lumea înconjurătoare”.