Despre tot ce-i fin și fain

Cum să-ți disciplinezi viața în 5 moduri, începând chiar de azi

By 18 ianuarie, 2016Rituals
read time 3 min
 
18 ianuarie, 2016

Cum să-ți disciplinezi viața în 5 moduri, începând chiar de azi

Toți oamenii pe care i-am admirat vreodată pentru tonusul lor bun, pentru pofta de viață și pentru sănătate, au un lucru în comun: indiferent de vârstă, sunt activi și au o disciplină de fier. Ce ar trebui să învățăm noi din asta?

by

De câte ori am citit câte un interviu cu un om care atinsese o vârstă venerabilă sau am admirat vreo persoană de vârsta a treia pentru vivacitatea și tonusul incredibil, discursul acestora a fost suspect de asemănător: toți erau oameni care respectaseră de-a lungul vieții un program concret, modelat după nevoile proprii, dar care includea o sumedenie de lucruri îngrămădite într-o zi. Trezit devreme, mișcare, citit, gătit, curățenie în casă, ieșit la cumpărături, întâlnit cu prietenii.

 

Nu am auzit niciun om fericit și cu poftă de viață care să spună că și-a petrecut toată ziua lenevind, dormitând, uitându-se la seriale unul după altul la televizor și nefăcând mai nimic. Mișcarea ne ține tineri, iar ceea ce considerăm în mod amăgitor că e „relaxare“ sau „tihnă“ nu face, în cantități exagerate, decât să ne îmbătrânească prematur.

 

Bunicul meu s-a dus la 92 de ani și, chiar dacă avea o problemă la picior și nu se mai avânta singur dincolo de curtea casei, rămâne, pentru mine, un model de disciplină și vivacitate: repara ceasuri, aplecat cu orele asupra unor piese microscopic de mici; își îngrijea curtea, culegea via și își făcea propriul vin; citea toate ziarele cap-coadă și le comenta apoi (de multe ori polemizând, cu argumente bine-construite) cu tatăl meu; deschidea televizorul doar la meciurile de fotbal și la talkshow-urile politice; primea vizitele vecinilor de pe stradă și „împărțeau dreptatea“ în politică, fotbal sau cultură ore-n șir; asculta melodiile din tinerețea lui (pe care i le înregistrasem eu pe un CD) și își făcea planuri despre cum vom merge cu toții vara în Ardeal, în satul lui natal de lângă Năsăud. Unde, în treacăt fie spus, tot satul se perinda zilnic pe la el, ca să ceară sfaturi, să-l roage să repare vreun ceas sau să-și amintească de cum era pe vremuri, când erau „feciori“.

 

Bunicul Iacob – „Nini” – nu stătea nicio clipă și îmi aduc și acum aminte, râzând, când fosta lui colegă de bancă din școala generală, o bătrânică plângăcioasă tot la vreo 90 și ceva de ani, a venit la un moment dat să-l vadă, în vacanța noastră în Ardeal.

 

Vorbeau în camera de alături și, cum amândoi erau cam tari de urechi, dialogul pe voce ridicată răzbătea până la mine. „Măi Iacobe măi, dar de ce nu ne ia și pe noi Dumnezeu, de ce nu se milostivește și de noi?“, se lamenta băbuța. „De ce să ne chinuim așa, cu bătrânețea asta?“. La care răspunsul lui Nini vine senin și ușor contrariat, făcându-mă să bufnesc în râs, de după ușă: „Dar de ce să ne ia, dragă? Că eu mă simt foarte bine așa“.

Deși locuia singur de aproape 20 de ani, de când se dusese bunica, nu l-am auzit niciodată că se plictisește, nu l-am auzit cu sintagmele clasice gen „Bătrânețe, haine grele“, nu l-am auzit să se plângă de picior, de dureri sau de singurătate. De fapt, nu l-am auzit să se plângă de nimic vreodată.

 

Când pui capul pe pernă seara și știi că a doua zi ai o grămadă de activități care te așteaptă (sau, cum spunea el mereu, „ai o gospodărie de ținut“), nu ai timp să te lamentezi și să-ți cauți motive de auto-compătimire. Pur și simplu trăiești, umbli, te bucuri. La orice vârstă. Și îți e foarte bine așa.

 

Cât despre tineri sau despre cei în floarea vârstei, cei mai renumiți, înstăriți și plini de succes oameni pe care i-am cunoscut promovează, în cor, aceeași mentalitate de viață: disciplina. Tony Robbins, Robin Sharma, Jack Canfield și toți specialiștii în leadership care au construit imperii învățându-i pe cei mai puternici oameni din lume să-și găsească echilibrul, toți repetă obsesiv aceleași principii fundamentale: trezește-te dis-de-dimineață, creează-ți un ritual numai al tău, cu tot ceea ce te face fericit și cu ceea ce servește vieții tale, fă multă mișcare, ai grijă de corpul tău, meditează, citește, hrănește-te cu poveștile oamenilor interesanți din jurul tău. Nu sta locului. Încremenirea înseamnă stagnare, mediocritate, depresie, moarte.

În toate cărțile și interviurile cu oameni celebri și de succes din lume, indiferent de domeniu, se regăsesc aceleași cuvinte. Ritual. Disciplină. Wellness. Scopuri. Cărți. Inspirație. Dacă un motor de căutare imaginar ar extrage din tot ce s-a scris vreodată despre cele mai importante personalități ale lumii niște cuvinte cheie, acestea ar fi.

 

Niciun om care a realizat ceva în viață și care este propriul lui șef nu a spus vreodată ,,Mă trezesc când am chef, mai lenevesc apoi câteva ore, trimit niște emailuri și afacerea merge de la sine“. Niciunul dintre aceștia nu s-a retras să-și savureze milioanele sau miliardele pe o plajă din Caraibe, făcându-i pe mulți cârcotași de pe margine să exclame, exasperați: „Vai, dar ce-i mai trebuie, n-are destul?”. Nu e vorba de câștigat bani sau de crescut imperii, e vorba de a-ți păstra tinerețea și pofta de viață, de nu permite sufletului și minții să îmbătrânească odată cu corpul.

 

Acel principiul al lui „Aș vrea să câștig la loto ca să nu mai muncesc niciodată și să mă retrag undeva pe o insulă exotică“ este o utopie existentă doar în mințile celor care au impresia că a fi activ sau a munci este o corvoadă. Orice om bogat și mulțumit de viața pe care a trăit-o îți va spune clar că mitul retragerii la pensie cu un cocteil cu umbreluță în mână este doar atât: un mit.

Chiar și eu, la o scară mult mai mică, întâlnesc adesea priviri mirate atunci când povestesc despre programul meu bine-organizat de viață, împărțit pe compartimente, intervale orare și lucruri clare de făcut în fiecare zi. Oamenii tind să confunde adesea disciplina mea cu un stil de viață „robotic“. „Și unde mai e spontaneitatea?“, ,,Cum poți să fii mereu cu agenda în față?“, „Nu te saturi niciodată să faci aceleași lucruri?“.

 

10433264_10154782085750058_7987735300845846753_n

 

Ei bine nu, nu mă satur, nu mă robotizez și nici nu-mi pierd spontaneitatea, din simplu motiv că nu fac niciodată același lucru: în fiecare zi am altceva de citit, am o altă temă la care să mă gândesc, îmi iau prânzul într-un alt loc, încerc cu totul altceva și mă văd cu oameni diferiți, cu care discut lucruri total diferite.

 

Disciplina mea este doar coloana vertebrală a vieții mele, „scheletul“ pe care eu sunt liberă să construiesc, să inovez și să fiu oricât de creativă vreau. Fără ea, nu aș reuși să aflu atâtea lucruri noi, să evoluez ca persoană în fiecare zi, să mă bucur de atâtea experiențe și să fiu atât de… exact, spontană. Disciplina este pentru o viață palpitantă și împlinită așa cum este repetiția pentru un comic de primă clasă. Cum se spune în teatru: „Cea mai reușită replică spontană e cea pe care ai repetat-o de acasă“.

De la toți oamenii mai deștepți și trecuți prin viață decât mine, din sutele de cărți și biografii citite, din toate interviurile făcute și din tot ce am citit sau auzit vreodată despre oameni demni de admirație, acestea sunt cele mai importante lecții de disciplină pe care trebuie să le urmăm pentru o viață împlinită:

Trezește-te devreme

Cinci dimineața. Șase dimineața. Oamenii cei mai puternici ai planetei se laudă că se trezesc chiar mai devreme, la patru sau patru și jumătate. De ce? Fiindcă acel interval de grație, înainte ca restul lumii să se trezească și să înceapă să le ceară lucruri, este doar pentru ei. Este intervalul în care nu e vorba de nimeni altcineva în afară de propria persoană: sport, un mic-dejun tihnit, meditație sau rugăciune, citit acele cărți de care în restul zilei nu au niciodată timp, făcut planuri, trasat scopuri. Ce mod mai bun de a începe ziua poate exista?

10926456_10155073946435058_8995469877088148396_n
 
Construiește-ți un ritual

Dacă ai avea o oră sau două în plus în zi, doar pentru tine, cu ce le-ai umple? Trezindu-te de dimineață, ziua pare mai lungă, iar în acel interval matinal poți să te gândești la lucrurile care înseamnă cel mai mult pentru tine: fă antrenamentul pe care îl tot amâni, prepară-ți liniștit acel mic-dejun pe care-l iei mereu în grabă, fă-ți o listă cu ce vrei să realizezi în ziua respectivă, gândește-te la planurile tale pe luna sau anul respectiv și pune-le pe hârtie, scoate-ți teancul de cărți de care nu ai niciodată timp și citește un capitol. La opt dimineața, când oamenii se pregătesc să plece la muncă, tu ai deja un avantaj de trei ore înaintea lor și energie cât pentru toată ziua.

Dormi suficient

Ca să fii capabil să duci la îndeplinire primele două puncte, trebuie să-ți pui în ordine somnul. E plină lumea de oameni care stau până la ore mici din noapte, urmărind filme sau emisiuni la televizor, și care abia se clintesc din pat la al zecelea semnal al ceasului deșteptător.

 

Culcă-te la o oră decentă – nu odată cu găinile, dar un 22:00 sau un 23:00 e perfect – și te vei trezi dimineața cu mult mai multă energie. În locul lenevelii pe canapea până la 3 dimineața, care te lasă buimac a doua zi, poți avea trei ore dis-de-dimineață în care să construiești ceva pentru tine, cariera și viața ta. Merită schimbul?

Fii mereu în mișcare

10665072_10154637017735058_2121580965016942047_n
 

Indiferent ce înseamnă mișcarea pentru tine, fă-o. Nu contează că mergi pe jos cinci kilometri, că faci balet, dans, sală, baschet, escaladă sau tenis, nu lăsa să treacă ziua fără să faci măcar un pic de mișcare. Începe ziua activ, nu într-o stare de amorțire.

 

Energia se creează tot din energie, iar lenea nu creează decât și mai multă lene. Nu întâmplător după o oră de mișcare simțim că am putea să facem înconjurul lumii, iar atunci când stăm degeaba devenim apatici, somnolenți și am vrea să tot stăm. Depinde doar de tine ce „creezi“: dinamism sau încetineală.

Meditează, roagă-te, filozofează

10858629_10155094967680058_8837197135627326930_n
 

Foarte mulți oameni nu se simt capabili să stea singuri cu gândurile lor nici măcar cinci minute și, oricând au o secundă liberă, se refugiază în ecranul smartphone-ului, amăgindu-se cu faptul că trebuie să „comunice“. Când te-ai gândit ultima dată la ce-ți dorești? Când ai trecut în revistă ce îți place și ce te face fericit, de la muzică și film la modă, mâncare, călătorii? Dacă ai avea acum 90 de ani și ai privi la viața ta de acum, ce ai regreta că NU ai făcut?

 

Cele câteva minute zilnice petrecute cu tine – în care îți golești mintea, în care spui o rugăciune sau în care te gândești pur și simplu la ceva frumos, fără stres și fără să-ți penduleze grijile prin minte – îți pot oferi mai multe informații despre toate cele de mai sus. Nu e un proces de tipul input-output. Rezultatul nu vine pe loc, dar vei constata în scurt timp că ești mai liniștit, ai mai multă claritate și te „cunoști“ mai bine. Pentru că ți-ai făcut timp în disciplina zilnică să te asculți și pe tine, mai presus de zgomotul de fond permanent al tuturor celor din jur. Care da, ai ghicit, vor cu toții ceva de la tine acum, aici, în clipa asta.

Foto: Diana-Florina Cosmin

18 Comments

  • Diana Veronica spune:

    Este articolul pe care il am la bookmarks – pentru perioadele cand e haos, nu stiu de unde sa incep sau ce sa fac si…sfarsesc prin a nu mai face nimic. Multumesc!

  • Dana spune:

    Câta dreptate ai! ?

  • Alex spune:

    Mult adevar

  • Daiana spune:

    Iti multumesc tare mult pentru acest text. Aveam nevoie de un imbold (si mai) puternic pentru a face un efort dimineata, doar pentru mine. Durerea mea cea mare: scriu si eu la un blog, initial l-am inceput strict ca pe un hobby. Apoi m-am descurajat si l-am abandonat, pentru ca mi-am pus singura piedici: nu am poze nici pe departe ca alti bloggeri mari din nisa, nu am trafic mai deloc, nu am timp pe cat as vrea eu etc. In septembrie m-am hotarat sa il redeschid, ceea ce am si facut, iar acum numai la activitatea asta ma gandesc. Vreau sa fac ceva din el, vreau sa imi demonstrez mie insami ca pot sa fiu si eu buna si pasionata de ceea ce fac si altfel decat la serviciu. Nu stiu daca imi va iesi, dar macar incerc…

  • Anca Elena spune:

    mi-a placut foarte mult articolul, ai punctat unele lucruri care, desi stiute, acum pentru mine au iesit mai bine in evidenta

  • motolady spune:

    treaba cu discplina se poate aplica in Romania, in vreo tara civilizata sau macar stabila. eu-s curioasa cine poate fi disciplinat in grecia, spre exemplu, unde zilnic se schimba cate ceva si informarea populatiei e foarte dezorganizata 😀

    • Mie grecii mi s-au parut foarte ,,disciplinati”, dar in stilul lor. Au un mod de viata asezat si niste ritualuri foarte clare, o filozofie de viata foarte calma si senina. Cat despre schimbari zilnice… mie mi se pare ca tocmai noi stam cam prost la capitolul ,,stabilitate”. In ultima vreme cum deschizi ochii dai de un breaking news, de regula de rau 🙁

  • Mihaela spune:

    Ești extraordinară!!!!

    • Iti multumesc din suflet, esti foarte draguta. Sunt doar un om care a incercat multe, vrand mereu sa se imbunatateasca pe sine 🙂 Si ma bucur daca pot impartasi asta cu voi.

  • Florina Pirjol spune:

    Un text foarte bun, felicitări! Mi a plăcut mult! O sa mai intru sa te citesc!

  • Simona spune:

    Buna!
    Cum ma pot abona sa primesc pe email cand postezi ceva? Mersi! Imi place cum si ce scrii! 🙂

    • Buna, Simona! Iti multumesc mult pentru apreciere. Până la sfârșitul lunii voi pune la punct un sistem de newsletter. Până atunci, să știi că eu scriu zilnic, așa că poți intra să arunci o privire dimineața, va fi mereu ceva nou.

  • Bloggerissa spune:

    Ai mare dreptate in articolul asta, si eu mi-am propus sa fiu mai organizata si sa ma trezesc mai devreme. Fiind mereu pe fuga, am observat ca e usor sa devii apatic, nervos sau fara chef de viata daca nu reusesti sa iti oferi suficient timp pentru tine, mai ales dimineata.
    Ma bucur ca ti-am descoperit blogul, e o adevarata sursa de inspiratie!
    Te pup.
    http://www.bloggerissa.com

  • cosmin spune:

    bogat si multumit…suna destul de trist..nu? de acord cu 2 3 sau puncte..early bird..lots of exercise..i dig that. Oamenii cei mai puternici ai planetei…again sigh..really? mitul lotto..nu este deloc un mit.. sa am 80 de ani si sa continui sa fiu nu mic warren buffet si sa visez la un triple up of my gigantic successful tyre factory is indeed a sad moment. Bunicul tau nu repara ceasuri la varsta lui pt bani…dar cei mai puternici oameni ai planetei exact pt bani mai misca.Sa domini…sa dai ordine zilnic..sa castigi..toate intr o era in care the end of capitalism has begun..time for new thoughts..new ways of approaching things.Mocking life on an exotic island..not just being stranded there..is not cool. Even your grampa would love fixing watches there if he spoke a bit of foreign. Recunosc.. cel mai mult din articol mi a placut descrierea lui.

  • motolady spune:

    Articolul asta a picat exact la tanc. Multumesc 🙂 E foarte frumos scris 🙂

    PS: O mica sugestie: daca ar fi pe aici o optiune de bifat ca sa-mi vina e-mail cand mai comenteaza cineva, ar fi ideal.

  • Andree spune:

    Cumva, dintre toate lucrurile pe care le-am facut pana acum, autodisciplina imi pare cea mai dificila lectie. Sa ai timp si sa nu reusesti sa il gestionezi asa cum ar fi de preferat poate fi mai greu decat sa te plangi de lipsa timpului. Dragut articol! 🙂

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.