Despre tot ce-i fin și fain

Fashion for Good, Amsterdam: viitorul modei e deja aici, dar nu am aflat noi încă

By 27 septembrie, 2021Culture, Learning, Lifestyle
read time 8 min
 
27 septembrie, 2021

Fashion for Good, Amsterdam: viitorul modei e deja aici, dar nu am aflat noi încă

Am înțeles că viitorul e mai aproape decât credem noi la Fashion for Good din Amsterdam, acceleratorul de idei și proiecte care modelează viitorul industriei de modă. De la materiale create din deșeuri până la noi tipare economice, binele modei nu mai înseamnă „să faci mai puțin rău”, ci să schimbi total regulile jocului.

by

Se vorbește mult despre sustenabilitate, dar realitatea este că schimbările majore nu se pot face folosind aceleași metode de acum un secol.

 

Moda se poate schimba mai rapid în bine dacă își schimbă “uneltele” – procese de fabricație, materiale, materii prime – decât dacă încearcă să convingă fiecare consumator de modă să sa schimbe fundamental pe sine însuși. 

 

Îmi doream de multă vreme să ajung la Amsterdam la Fashion For Good, sediul-muzeu al platformei care promovează, din 2017, inovația în domeniul fibrelor textile. 

 

Printre brandurile care au fondat această platformă și care o finanțează activ se numără Stella McCartney, Chanel, Adidas, C&A, Kering, Groupe Lafayette și Levi Strauss & Co.

 

Am profitat de călătoria mea din Olanda, la final de vară, și mi-am rezervat o zi special pentru Fashion for Good.

 

În spațiul expozițional din Amsterdam se poate vedea, extrem de plastic reprezentat, atât trecutul cât și viitorul modei.

 

La capitolul „trecut” – dar și prezent – un etaj întreg exemplifică traseul unui simplu tricou din bumbac, cu tonele de chimicale și tot consumul de resurse pe care le implică.

 

Mama mea este inginer textilist, eu am copilărit practic într-o fabrică și am urmărit de-a lungul timpului multe documentare despre realitățile industriei textile. Nicăieri însă nu am văzut prezentat totul atât de simplu și de elocvent ca aici.

 

 

 

 

 

 

 

Premisa lor este clară: moda poluează masiv, nu putem închide robinetul brusc, dar putem schimba procesul în sine.

 

Concret, putem refolosi și recircula, valorificând totodată resturile altor industrii conexe (în special cea alimentară, tot extrem poluantă) pentru a crea niște fibre cel puțin la fel de bune precum cele clasice.  

 

 

Fibre care nu implică poluare chimică, nu sunt intensive în apă sau energie, sunt biodegradabile și cruelty-free.

 

 

 

 

Despre ce vorbim, concret?

 

Mătase din coji de portocale, țesături identice bumbacului din resturi de banane, piele din plută, plastic din micelii de ciuperci, până și glitter biodegradabil făcut din eucalipt.

 

Inclusiv vopselurile pot fi ecologice și nepoluante, fiindcă tehnologia și imaginația chimiștilor nasc inovații uluitoare.

 

În cadrul expoziției temporare GROW de la muzeul “Fashion for Good”, toate aceste lucruri pot fi văzute, atinse și înțelese, fiindcă ele nu mai sunt vise și utopii. Există acum și aici.

 

 

 

”Grow: Nature Improved by Science” este o expoziție temporară care a avut loc la final de vară la Fashion for Good in Amsterdam și care prezintă schimbările concrete pe care le traversează industria modei în acest moment.

 

Se vorbește tot mai des despre un viitor în care vom putea înlocui pielea naturală, bumbacul sau mătasea cu variante mai prietenoase cu planeta, dar invariabil considerăm că aceste idei urmează să se nască la un moment dat. Cândva.

 

În încăperile expoziției „Grow” am realizat că viitorul modei este deja aici și că singura diferență o constituie rata de penetrare a acestor inovații în economia reală.

 

Pielea realizată din micelii de ciuperci, biomaterialele și chiar și vopselurile 100% naturale sunt produse deja de către mici companii inovatoare din toată lumea și este doar o chestiune de timp până la răspândirea lor pe scară largă.

 

Miceliile, structura de bază a ciupercilor, reprezintă un liant ideal pentru reziduurile organice obținute din agricultură și, împreună cu deșeurile de lemn, pot produce materiale sută la sută vegane, biodegradabile și compostabile.

 

Un exemplu îl reprezintă, ca în imaginea „calupurilor” de mai jos, acest MycoFlex, un produs realizat 100% din micelii de către o companie americană numită Ecovative și care poate înlocui cu succes pielea naturală.

 

 

Rochia din imaginea alăturată este vopsită de către brandul britanic Colorifix printr-o tehnologie biologică de transfer al pigmenților de culoare direct pe textile, fără a folosi lianți chimici.

 

Sintetizând câteva pagini de material pe care le-am citit la expoziție, Colorifix folosește biologia sintetică pentru a copia ADN-ul responsabil de producția pigmenților de culoare în natură și a-l insera în materialul genetic al unor microorganisme inofensive.

 

Astfel, fără a dăuna vreunui specimen viu, Colorifix determină microorganismele să producă, să transfere și să fixeze culoarea într-un mod eficient și simplu.

 

Se folosește cu 80% mai puțină apă și cu 60% mai puțină electricitate și este deja o metodă utilizată, experimental, de către designerul britanic Stella McCartney.

 

 

Una dintre invențiile care mi-au atras atenția a fost Bioglitz-ul, creat de un brand american, care transformă clasicul și poluantul glitter – sau sclipici – într-un material complet biodegradabil.

 

Bioglitz-ul este realizat din extract de eucalipt provenit din păduri gestionate sustenabil, astfel încât să nu dăuneze planetei în niciun fel.

 

Este biodegradabil, compostabil și elimină problema asociată actualmente cu „sclipiciul”, care poluează mediul cu microplastic.

 

Spinnova, un brand din Finlanda, s-a întors la natură adresându-și o întrebare simplă: „Cum ar fi dacă am putea crea o industrie textilă sustenabilă și mai curată, imitând natura, ca un paianjen care își țese pânza?”.

 

De la această premisă a pornit un nou tip de a crea fibre textile, curat și circular. Nu doar că materialele obținute sunt biodegradabile, dar pot să fie reciclate de mai multe ori fără să își piardă din calitate, cum se întâmplă cu materialele clasice.

 

În plus, fibrele Spinnova pot fi transformate în fibre noi-nouțe fără adăugarea în procesul de reciclare a unor materiale noi, așa-numitele fibre „virgine”, cum se face în prezent.

 

 

 

 

Fascinante mi s-au părut și fibrele obținute din portocale, mai precis din resturile industriale rămase în urma procesării și presării citricelor.

 

Peste 700.000 de tone de resturi de citrice sunt folosite în fiecare an de către brandul italian Orange Fiber pentru a crea fire de celuloză asemănătoare cu mătasea.

 

Produsul final este fin, mătăsos și poate fi opac sau lucios deopotrivă.

Am postat pe contul meu de Instagram un rezumat de 30 de secunde al vizitei la Fashion For Good Amsterdam:

Pentru cei care folosesc telefoane Android, există și o aplicație prin care puteți verifica practicile de sustenabilitate ale brandurilor de modă:

 

Pentru mai multe idei și inspirații, mă puteți urmări și pe contul de Instagram.

Foto: Fine Society