Despre tot ce-i fin și fain

Am fost să beau o cafea în Columbia și m-am întors în 5 minute

read time 4 min
 
14 iunie, 2017

Am fost să beau o cafea în Columbia și m-am întors în 5 minute

Boutique-ul Nespresso din București te transportă în următoarea perioadă în mijlocul unei plantații columbiene de cafea. Nu e o metaforă abstractă, ci realitatea virtuală spectaculoasă prin care brandul vrea să celebreze oamenii „nevăzuți” din culisele cafelei.

by

Când mi-am așezat pe cap ochelarii de realitate virtuală și am privit în zare, imaginea arborilor verzi care se întindeau la picioarele mele, combinat cu mirosul de cafea Rosabaya din încăpere, m-au aruncat fulgerător în trecut. Primele paragrafe ale acestui articol le-am scris mai întâi în gând, privindu-l pe columbianul Oscar Andres Mejia cum degustă boabe de cafea, la doi pași de mine. Aproape că puteam să privesc în ceașca lui, iar dacă întindeam mâna, i-o luam de pe masă.

A fost o combinație stranie de sentimente: uimire și… deja-vu.

Vedeți voi, primul meu job s-a întâmplat când aveam 12 ani și făceam traduceri și adaptări pentru o revistă de seriale și telenovele. Vorbeam fluent limba spaniolă și, cu o genă workaholică precoce, hotărâsem să-mi pun cunoștințele la treabă.

 

 

La momentul respectiv, cea mai populară telenovelă de la noi se numea „Cafe con aroma de mujer” (Cafea cu parfum de femeie) și acțiunea se petrecea în Columbia, în lumea cultivatorilor de cafea. Trebuia să urmăresc fiecare episod („trebuia” e impropriu, că-mi plăcea și mie), iar apoi să traduc diferite materiale și să fac articole și rezumate. Le făceam după școală și eram mândră să am un job „de oameni mari”. 

 

Pe atunci nu beam cafea, dar cred că m-am îndrăgostit prima dată de lumea cafelei urmărind acel serial columbian, traducând și scriind lucruri despre el. Dacă închid ochii, văd și acum „los cafetales”, plantațiile de cafea, discuțiile despre saci, dăunători, vânzare de boabe și toate intrigile care aveau de-a face cu cafeaua. Tot din documentarea acelor articole am învățat și cum se numesc principalele tipuri de cafea, care sunt mai rezistente și cum se evaluează o cafea bună. Lăsând deoparte telenovela în sine, acei oameni vorbeau despre cafea cam 60% din timp, așa că a fost o școală bună.

Credeam că amintirile de atunci s-au șters când am început să primesc informații mult mai nuanțate și la prima mână despre cafea. Ca la o casetă de pe vremuri: înregistrezi ceva peste altceva. Totuși, când mi-am pus ochelarii VR și mi-a apărut în față o plantație columbiană veritabilă, mi-a venit să zâmbesc. Era ca și cum aș fi intrat în poveștile pe care le scriam demult.

 

 

Drumul cafelei Rosabaya din plantație în ceașcă

Exact pe această experiență profund personală mizează Nespresso în următoarea perioadă, invitându-și clienții pe o plantație columbiană veritabilă. Filmulețul pe care-l poți vedea cu ochelarii speciali Oculus de la Samsung are 5 minute și arată exact traseul cafelei de pe plantațiile din Columbia, din mâinile fermierilor care culeg boabele manual, până în centrele de producție unde se derulează prăjirea, măcinarea și blendingul.

 

În general se vorbește mult despre acești pași intermediari și despre creația efectivă a specialităților de cafea, însă munca fermierilor este crucială pentru calitatea finală a cafelei. Fără o materie primă de calitate, nici produsul final nu se poate ridica la standardele Nespresso, așa că toți acești oameni „invizibili” din culisele cafelei merită să fie și ei celebrați și cunoscuți.

Despre Rosabaya și termenii-cheie ai cafelei:

Cafeaua despre care este vorba în clipul Nespresso este Rosabaya de Columbia, un amestec de boabe de cafea Arabica, în note de fructe roșii, dulceață de fructe roșii și nuanțe delicate de vin. Cafeaua cu aromă floral-fructată are astfel o intensitate și o aciditate puternică și o corpolență medie. În caz că toți acești termeni de barista ți s-au părut mereu un pic prea „ermetici” – aciditate, corporalitate, bitterness, after-taste – iată cum i-am învățat eu de la un barista Nespresso. Și nu i-am mai uitat niciodată:

CORPORALITATE

În termeni populari, este vorba despre cum se ,,lipește” cafeaua de limba noastră. Exemplul pe care l-am primit eu când am învățat despre asta a sunat cam așa: sucul de mere este mai apos în contact cu cavitatea bucală, pe când sucul de piersici e mai dens și rămâne în papile. Asta înseamnă că sucul de piersici are o corporalitate mai mare decât cel de mere și la fel e și în cazul cafelelor. Simplu de ținut minte!

ACIDITATE

Se simte în spatele limbii și pe lateralele ei, la fel ca atunci când mâncăm lămâie. O senzație astringentă delicată și subtilă.

THE BITTERNESS (că ,,amăreală” nu sună bine):

Se simte în partea din spate a limbii și e cel mai ușor de simțit. E instantanee, iar gradul de bitterness pe care-l putem gestiona depinde de gustul propriu.

GUSTUL DE DUPĂ (AFTER-TASTE):

Cât de pregnant rămâne în papilele gustative identitatea cafelei proaspăt-băute. Și aici e ușor de determinat, fiindcă ideal e să-ți rămână un gust plăcut de cafea prăjită, cu arome vagi de tutun. Dacă îți rămâne un gust amar, de rânced, e clar că nu e ceea ce trebuie.

Mie mi s-au părut fascinante aceste detalii, așa că data viitoare când beți o ceașcă de Rosabaya sau de orice altă cafea Nespresso, puneți-le la încercare!

 

Experiența VR de care am povestit mai sus este disponibilă tuturor celor care vizitează boutique-ul Nespresso din Calea Dorobanților, în următoarea perioadă. Pentru iubitorii de cafea din alte orașe, clipul poate fi găsit pe site-ul Nespresso. Eu una vă recomand să mergeți însă la boutique: veți afla și alte povești fascinante de barista și veți degusta o cafea bună. Acesta e doar primul clip dintr-o serie dedicată țărilor din care provine cafeaua din capsulele Nespresso, iar eu abia aștept următorul „episod”. 

Foto: Diana-Florina Cosmin