Despre tot ce-i fin și fain

Interviu cu vizionara Li Edelkoort: „Urmărim evoluția emoțiilor umane, iar tendințele vin din emoțiile dominante ale perioadei”

By 15 septembrie, 2019Virtues
read time 10 min
 
15 septembrie, 2019

Interviu cu vizionara Li Edelkoort: „Urmărim evoluția emoțiilor umane, iar tendințele vin din emoțiile dominante ale perioadei”

Este femeia care a creat un „Manifest Anti-Modă” în care trage la răspundere toate verigile din lanțul industriei de lux, de la școlile de modă prestigioase și până la editorii de la Vogue. Ei i se datorează în mare măsură tendințele pe care le vedem pe podiumuri și în magazine, de la culorile anului până la revenirea… ursulețului de pluș în modă. Doamnelor și domnilor… Li Edelkoort.

by

Acum o săptămână, publicam un articol numit „21 de idei despre viitor de la vizionara Li Edelkoort: ”În tot ceea ce cumpără, oamenii caută pacea și liniștea” , scris după ce urmărisem prezentarea ei de la Mazars Forum România.  Reacțiile la acea poveste, atât prin vizualizări și share-uri cât și prin comentariile entuziaste, m-au luat prin surprindere în cel mai bun sens.

 

Mă așteptam să fie un articol foarte citit, dar mai mult decât atât, a fost o poveste în care oamenii s-au implicat emoțional. Au rezonat cu previziunile lui Li fiindcă acesta este unul dintre darurile ei: știe să ne „citească” gândurile. Nu e magiciană, doar are o extraordinară intuiție, despre care a și vorbit în articol. Și realitatea e că ne dorim să știm că viitorul va fi mai blând cu noi, mai lent, mai lin.

 

 

Suntem obosiți de vacarmul lumii în care trăim, de zgomot, de presiunea de a fi hiper-conectați în orice moment și de faptul că oricine, din orice colț de lume, ne poate contacta instantaneu în cel puțin cinci feluri diferite.

 

Totul pare mai simplu și mai accesibil ca oricând în istorie, însă noi suntem tot mai neliniștiți, obosiți, hăituiți din toate părțile. Se numește interactivitate, dar seara, când punem capul pe pernă, mintea noastră care funcționează ca băgată în priză la 220V știe că e altceva. E anxietatea „mai mult”-ului și „mai-repede”-lui.

 

În acest peisaj, perspectiva liniștii și a tihnei pe care o previzionează Li este… terapeutică. Asta mi-au spus 99% dintre cei care mi-au scris. ”Doamne, bine că ne liniștim, fiindcă nu aș mai fi rezistat mult”. În adâncul sufletului, toți am gândit asta măcar o dată.

 

Pentru că povestea despre previziunile lui Li a fost atât de iubită, acesta este un interviu „unu la unu” cu Li.

 

Nu am avut mult timp la dispoziție, dar m-am străduit să o întreb lucruri cât mai relevante și să-mi satisfac cele mai mari curiozități legate de domeniul ei. Cumva, noi oamenii suntem curioși din fire și sigur dilemele mele sunt și ale altora.

 

Și mai am o rugăminte la voi: după ce terminați acest articol, dați clic pe filmulețul de la final. Are 30 de minute, dar nu veți simți, vă asigur. Vedeți voi, printre multe alte realizări din cariera ei neconvențională întinsă pe patru decenii, Li a creat așa-numitul ANTI-FASHION MANIFESTO.

 

 

În el, disecă lucid și fără menajamente problemele industriei de modă și lux – hai să-i spunem, în sens larg, de lifestyle –  de la școlile de modă care scot inadaptați individualiști care încă se așteaptă să fie adulați de mase ca acum 60 de ani și până la editorii de reviste nepregătiți, care uneori nu au habar de ceea ce scriu și care se află sub papucul brandurilor care le dau publicitate.

 

Îl găsiți AICI, dar o să pun un link dedicat și la final. Ca reamintire.

 

Despre manifest, Li însăși recunoaște: ”Când l-am făcut, știam că era foarte posibil ca a doua zi să nu mai am niciun client și mi-am asumat asta”.

 

Surprinzător și îmbucurător, oamenii s-au deschis către ea, dorindu-și un dialog real. Manifestul ei a devenit un manifest global, iar în cele de mai jos includ doar câteva pasaje din transcrierea „Manifestului”.

 

 

 

 


 

FINE SOCIETY: Cartografierea trendurilor este o vocație aleasă sau care te alege? Ce calități îi trebuie unui „vânător de trenduri”?

Li Edelkoort: În cazul meu, am fost eu aleasă de ea. Habar nu aveam că există măcar un astfel de job sau că aș avea vreo intuiție sau talent despre „simțit” viitorul. Ca să prevezi trenduri, trebuie să faci mai mult decât doar moodboard-uri frumoase.

 

Ai nevoie de un mix de intuiție și rațiune, de o înțelegere profundă a tiparelor socio-culturale, un interes real pentru antropologie și o curiozitate insațiabilă pentru tot, absolut tot.

Internetul face totul să pară accesibil, dar asta crește considerabil și viteza de desfășurare a lucrurilor. Face tehnologia ca trendurile să fie mai ușor sau mai greu identificabile?

 

De fapt am descoperit că, pe măsură ce înaintam în vârstă, cu atât deveneam mai bună la jobul meu. Când eram tânără, credeam în mod eronat exact contrariul, că o să-mi pierd abilitățile odată cu trecerea timpului.

 

Tehnologia a făcut mult mai facilă găsirea imaginilor cu care ilustrăm un anumit trend, dar în același timp a îngreunat oamenii în încercarea de a dezvolta un nou concept sau un punct de vedere diferit.

 

Oamenii au impresia că tehnologia face tendințele să circule mult mai repede, însă odată cu inteligența artificială care regurgitează date la foc automat și oamenii care caută în cerc pe Google, tendințele ajung să se miște la un ritm chiar mai lent în zilele noastre.

 

Doar prin inovație și noutate putem avea idei cu adevărat extraordinare, care să se transforme în trenduri în toată regula.

Ideea de a „citi” viitorul pare o carieră perfect aliniată cu interesul generațiilor de azi pentru profesii neconvenționale. De unde începi?

Începi cu dezvoltarea intuiției și începi cu ceva simplu: să crezi în propria ta intuiție, să-i acorzi credit. Apoi să dezvolți un sens profund și sofisticat al culorii, al proporțiilor, al materialelor. Mulți oameni tineri sunt atrași de profesia mea prin prisma unor caracteristici vizibile, precum faptul că eu călătoresc foarte mult.

 

Și da, e adevărat că e mult mai bine să observi ceva în viața reală, să privești un trend, să experimentezi cultura respetivă, dar asta se va schimba în viitor. Pentru că oamenii încearcă să călătorească mai puțin, datorită amprentei de mediu pe care o lasă transportul cu avionul și cu alte mijloace de transport, cred că acest aspect al profesiei se va schimba și el. Trebuie să se schimbe.

Care este schimbarea care a avut un efect radical asupra domeniului previziunii de trenduri, de la începutul carierei și până acum?

 

Domeniul nu s-a schimbat chiar atât de mult în ultimele decenii. De fapt, esența lui a rămas aceeași. Schimbarea către mediul digital a fost, cu siguranță, cea mai mare modificare, fiindcă Pinterest a creat confuzie despre valoarea reală a unor imagini reușite.

 

Pentru că ele circulă la liber, valoarea imaginii este poate subapreciată azi, însă a avea un punct de vedere „curatoriat”, bine-închegat, rămâne un punct forte în profesiile creative.

 

Informația digitală a amenințat cândva industria, fiindcă mulți designeri aveau impresia că va dispărea nevoia de unelte fizice. Totuși, la Trend Union, compania mea, am rămas fideli ideii de simț tactil. Credem în importanța tactilului și vedem cum clienții noștri își doresc mai mult ca oricând unelte tridimensionale, inclusiv culoare pe care o pot „simți” și atinge.

Este actuala mișcare legată de sustenabilitate, energie verde și fair-trade doar un trend sau e un disruptor al lumii așa cum o știm?

Nu, nu e deloc un trend, este o direcție majoră a vremurilor noastre și va schimba toate aspectele stilului nostru de viață, de la lucrurile mici și până la design, branding și consum. Manifestul meu „Anti-Fashion” a fost primul moment în care am înțeles impactul pe care sustenabilitatea îl va avea asupra viitorului trendurilor de modă, făcându-le aproape desuete, anacronice. Acum vedem această schimbare în multe sectoare și cred că a venit vremea să acceptăm faptul că TREBUIE să gândim verde, dacă vrem să mai supraviețuim ca specie.

Cum știi, ca trend-forecaster, că ai descoperit ceva cu potențial disruptiv? Ceva mai mult decât o modă trecătoare…

Trendurile nu sunt niciodată doar mode trecătoare și idei fulgerătoare, ele sunt adânc înrădăcinate în societate și sunt fenomene pe termen lung. Asta studiez zilnic, iar în momentul în care o idee a atins masa critică, adică apare în mai multe locuri și în mai multe momente temporale, atunci îmi dau seama că am de-a face cu o tendință care va fi puternică și va căpăta influență. Disruptorii nu apar atât de des, dar în momentul în care apar, chiar nu mai este cale de întoarcere. Nu te poți feri din calea lor.

Care este trendul dvs. preferat, din toată cariera de până acum?

Încerc să rămân mereu neutră, nu vreau să creez un trend care-mi place mie, ci să identific ceea ce există. Dar unul pentru care am rămas cumva celebră este resuscitarea ursulețului de pluș, cu toată tactilitatea pe care o implică acesta. Ursuleții de pluș au apărut încă de la primele mele previziuni, din anii 80, și se regăsesc inclusiv în caietele de tendințe pentru iarna anului următor, 2020-2021.

În ziua de azi avem știri false, followeri falși pe conturi false, am reușit să ducem falsul în toate aspectele vieții. Putem „falsifica” și trenduri? Se întâmplă asta?

Trendurile nu sunt niciodată fabricate, ele sunt parte intrinsecă a societății și au o viață proprie în ele. Unii algoritmi de inteligență artificială se străduiesc să cartografieze tendințe, să le identifice și să le urmărească, dar în acest moment abia reușesc să facă o construcție bazată pe starea din prezent.

 

Pentru a prezice viitorul și ceea ce ce va aduce el, trebuie să-i aplici rațiunii o doză de emoție, iar până când tehnologia va reuși să facă asta, intuiția umană va fi mereu necesară pentru a putea prezice următoarea tendință.

Care sunt marile teme ale vremurilor noastre, lucrurile în care oamenii își investesc energia și pe ei înșiși?

Există trenduri social-culturale pe termen lung, care îmbină mai multe arhetipuri, uneori combinate în interiorul aceluiași individ. Preț de mai multe decenii, studioul meu a urmărit mecanismele emoției noastre. De la nevoia firească de a simți tandrețe și protecție până la pasiunea pentru ecologie și sustenabilitate, ele dau dominanta fiecărei perioade.

 

De la începutul noului mileniu, am văzut cum gusturile oamenilor s-au mutat de la poveste și hedonism înspre abstractizare și smerenie. Consumatorul conștient, conectat nu doar la el însuși, ci și la nevoile lumii înconjurătoare, este cel care va ajunge să rescrie viitorul.

În raport cu social media, care e înclinația viitorului: o să devenim și mai prinși în mrejele rețelelor de socializare sau o să încercăm să ne îndepărtăm tot mai mult de ele?

Cu câțiva ani în urmă, am prezis că vom începe să ne îndepărtăm de social media și de această cultură a „reality”-ului. Deja vedem semne că oamenii sunt obosiți și tracasați de ideea de a fi mereu online, conectați, în lumina reflectoarelor.

 

Influencerii încep să-și piardă impactul, iar consumatorii – mai ales tinerii – își definesc un nou limbaj, unul bazat pe autenticitate și altruism. Asta ne rezervă viitorul.

Puteți citi aici articolul inițial: „21 de idei despre viitor de la vizionara Li Edelkoort: ”În tot ceea ce cumpără, oamenii caută pacea și liniștea”

Manifestul ANTI-FASHION al lui Li Edelkoort poate fi vizionat aici:

 

Fotografii: Thirza Schaap și Koen Hauser;

2 Comments

  • Ana spune:

    Mi-a placut mult articolul. Felicitari! Nu stiam ca exista o asemenea profesie.

    Doua mici observatii legate de text:
    – cuvantul „credit” cred ca se refera la merit (to give credit)
    – cuvantul „disruptor” in acest context ar putea fi tradus ca factor perturbator.

    • Diana Cosmin spune:

      Mulțumesc mult pentru aprecieri, dar și pentru remarci. Disruptor și perturbator nu sunt același lucru, nu duc oamenii cu gândul la același lucru (zgomotul e factor perturbator, dar inovația e factor disruptiv). Chiar dacă – în 99% dintre cazuri – când am de ales între un termen străin și varianta lui tradusă aleg varianta românească, asta nu se poate face peste tot fără a schimba sensul. Limba e un organism viu și, ne place sau nu, există termeni pe care nu-i putem româniza, trebuie să-i luăm ca atare. Există extreme, adică folosirea unor termeni din alte limbi când există variante românești neaoșe, dar trebuie să existe un echilibru. Cât despre credit, nu era vorba de merit în context. A acorda credit = a acorda încredere cuiva.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.