Despre tot ce-i fin și fain

Medicul român care a creat sistemul 7S: 7 obiceiuri zilnice de care depinde sănătatea pielii

By 6 iulie, 2017People
read time 10 min
 
6 iulie, 2017

Medicul român care a creat sistemul 7S: 7 obiceiuri zilnice de care depinde sănătatea pielii

Medic dermatolog cu experiență de peste 20 de ani, Victor Gabriel Clătici a studiat modul în care 7 elemente omniprezente în viața de zi cu zi ne afectează calitatea și sănătatea pielii. Eu una aș printa 7S și l-aș avea sub ochi zilnic, ca să nu uităm că doar noi suntem responsabili de cum îmbătrânim.

by

Pe Victor Gabriel Clătici l-am cunoscut în „civil” la o conferință Robin Sharma, după ce în prealabil fusesem pacienta lui pentru o urgență, cu doi ani înainte.

 

 

Mi-a atras atenția faptul că era în primul rând al sălii, atent la fiecare cuvânt, iar când ne-am recunoscut reciproc la pauză și am început să vorbim, mi-am dat seama că e genul de om care se hrănește din noutate: ce s-a scris mai nou, ce a mai descoperit un lider iluminat sau ce au aplicat cu succes oameni cu experiență în medicină, leadership sau orice are legătură cu viața.

 

Mi-a câștigat încrederea prin această abordare proactivă, iar când am avut dileme legate de sănătatea pielii, la el m-am dus să mi le lămurească.

 

Așa s-a născut un articol devenit viral, despre miturile legate de soare și bronz. A fost un material care a stârnit o furtună de reacții pro și contra și care ne-a dovedit amândurora (mai mult mie, fiindcă doctorul Clătici vede asemenea reacții zilnic) că în România unele lucruri încă sunt tabuuri transmise eronat din generație în generație.

”Informația de tipul celei pe care o discutăm noi acum e mult mai digerabilă în afară decât la noi”, recunoaște el. „Oamenii ajung la doctor motivați de o durere, iar când vin cu durerea aduc și niște idei adânc înrădăcinate despre tot ce e bun pentru ei”. Vede asta zilnic, când pacientele și pacienții nu ascultă argumente medicale, în schimb citează din ceea ce au auzit sau au învățat acasă.

Există niște mituri omniprezente: așa am citit, așa am învățat de la mama, așa făceam acum 20 de ani. Știți, eu am avut primul aparat foto digital în 2003, era un Canon cu card de memorie de 8MB și mi se părea un miracol. Cum s-a schimbat lumea în acest interval? Ei bine, deși totul a avansat enorm, când vine vorba de sănătate încă ne raportăm la ceea ce se întâmpla acum 100 de ani”.

Îmi explică, științific, de ce toată treaba asta cu „pe vremea bunicii” nu stă în picioare: acum 100 sau 200 de ani, speranța de viață a bărbaților era de 47 de ani, în medie. Faptul că acum e mult mai mare are și un revers al medaliei: există timpul de a se face boli care înainte nu apucau să se dezvolte. Nu m-aș fi gândit niciodată la asta până acum.

 

Tot știința explică de ce copiii și adulții de azi se confruntă cu atât de multe alergii severe: „Noi avem în organism o celulă numită eozinofil, care ne protejează de paraziți. De 100-150 de ani încoace, preparăm termic alimentele, fierbem apa, iar incidența parazitozelor a scăzut. Eozinofilul nu mai are de lucru și ce se întâmplă când cineva sau ceva n-are de lucru? Exact, își găsește de lucru!”.

Totul se leagă și are logică, trebuie doar să privești lucrurile în ansamblu și să faci niște legături. Așa a ajuns să facă 7S, dintr-o idee inspirată, punând cap la cap niște lucruri văzute în anii de experiență. Știa că va fi greu digerabil fiindcă răstoarnă cu susul în jos lucruri cu care ne-am obișnuit, care ne plac sau în care ne complacem. Dovedește, în schimb, că sănătatea este, până la urmă, o sumă de acțiuni repetitive, făcute deliberat și asumat.

 

De exemplu, zahărul intervine într-un proces non-enzimatic numit glicație și se inserează de colagen și elastină, generând astfel produșii avansați de glicație. Acești produși apar și din modul de prelucrare a alimentelor:

„Tot ce înseamnă prăjit, rumenit, tot ce se face auriu-maro la gătit înseamnă proces avansat de glicație. Acum explicați-mi cum ar trebui să le spun eu românilor să nu mai mănânce mici”.

Doctorul Clătici glumește mult, uneori înadins pentru a pune lucrurile serioase într-o altă perspectivă. Participă la congrese în toată lumea și la anul știe deja că va fi până în aprilie la Paris, Moscova, Istanbul și Monaco. Peste tot a avut succes cu 7S, fiindcă e ceva intuitiv și simplu de aplicat. L-a prezentat inițial la evenimentul Dr.Oz în România, unde a fost speaker în deschidere, iar în septembrie va fi publicat oficial, după ce a fost prezentat la congrese din toată lumea.

 

”Procesul de îmbătrânire a pielii nu înseamnă doar riduri, așa cum tratamentul nu înseamnă doar injecții cu toxină botulinică sau fillere”, explică el. ”Nu doar pielea îmbătrânește, îmbătrânește tot ce e sub epidermă, toate straturile până la mușchi și os. Oamenii văd doar suprafața”.

De ce ”The 7S of Skin”?

Cifra șapte nu e aleatorie. În 2014, un matematician din Brazilia, pe nume Alex Bellos, descoperea în urma unui studiu pe zeci de mii de subiecți că este numărul favorit al oamenilor. Deloc întâmplător e omniprezent, de la poveștile copilăriei cu cei 7 pitici până la cele 7 zile ale săptămânii, cele 7 note muzicale, cele 7 minuni ale lumii și tot așa. În cazul sistemului 7S, e vorba de o serie de elemente observate de doctorul Clătici ca având impact direct asupra sănătății pielii.

 

PRIMUL S: SOARELE

Bronz sănătos nu există, oricât de mult ne-ar plăcea pielea arămie și oricâte teorii pe această temă ar născoci aceia care nu concep să treacă vara fără să se rumenească la soare. „Poate un bronz frumos, asta da, dar cuvântul sănătate asociat cu bronz, NU”, explică doctorul Clătici. Motivul e simplu: bronzul însuși este o reacție de apărare a pielii față de o agresiune externă.

 

Doctorul Clătici îmi citează dintr-un articol științific din 2013 (Flament, Bazin, Laquieze, Rubert, Simonpietri, Piot – Effect of the Sun on Visible Clinical Signs of Aging in Caucasian Skin), unde se evidențiază negru pe alb că expunerea la soare și la UV este responsabilă de 80% dintre modificările asociate cu îmbătrânirea pielii: riduri, pete, vase sparte și altele. În plus, expunerea necontrolată și în exces la soare înseamnă arsură solară și insolație, cataractă și cancer de piele, incidența acestuia din urmă fiind uluitor de mare. Chiar acum câteva zile am citit despre o colegă de breaslă care are puțin peste 30 de ani și care a descoperit, șocată, că pata roz pe care o avea pe un umăr era de fapt cancer de piele în stadiu incipient.

 

Dacă tot nu credeți că soarele nu e doar „sănătate curată”, iată ce pățește pielea sub acțiunea soarelui: colagenul și fibrele elastice se degradează, rezultând riduri, pori măriți și laxitate a pielii; se modifică textura pielii, care devine deshidratată, aspră și rugoasă, iar petele inestetice și capilarele sparte încep să-și facă simțită prezența.

 

„Am spus asta de multe ori și o s-o tot spun: cea mai bună cremă anti-rid care s-a inventat pe lumea asta este crema de protecție solară. Rezolvă 80% din problemă”, punctează doctorul Clătici.

AL DOILEA S: SUGAR (Zahărul)

 

Așa cum povestisem și mai sus, zahărul din organism este implicat într-un proces foarte nociv pentru sănătate și frumusețe, denumit glicație. În același proces sunt implicate, alături de zahăr, și două proteine ,,strategice”: colagenul și elastina. Practic, zahărul este calul troian care, din interior, reduce elasticitatea și rezistența pielii în mod progresiv. Un articol publicat recent de cercetătorii P.Gkogkolou și M. Bohm are chiar acest titlu: „Nutrition and Skin Aging: Sugar and Glycation”. Prin urmare, oricât de mult ne-ar plăcea și ne-ar liniști stresul zilnic, între zahăr și riduri se pune semnul de egalitate.

AL TREILEA S: SMOKING (Fumatul)

Dincolo de caracterul nociv al fumatului în general, de îngălbenirea dinților și a degetelor, el distruge colagenul, fibrele elastice și inclusiv acidul hialuronic din piele. Exact acel acid hialuronic pe care tot mai multe femei se străduiesc ulterior să-l suplimenteze prin injecții și proceduri scumpe. Rezultatul: piele palidă și pătată, plus o nutriție deficitară prin reducerea nivelului de sânge, oxigen, substanțe nutritive și vitamine.

 

Doctorul Clătici râde: ”Știți care e combinația de șoc? Când stai la soare, fumezi și bei un suc dulce”. Râd și eu dar parcă nu-i râsul meu fiindcă, exceptând partea cu fumatul, le-am cam făcut pe celelalte două simultan de nenumărate ori.

 

AL PATRULEA S: SKINCARE

Am scris de curând (AICI) despre cum multe femei pornesc de la ideea că un ten cât de cât sănătos n-are nevoie de creme sau de îngrijire suplimentară, ceea ce e eronat. Tehnologia a evoluat suficient de mult încât să avem la dispoziție tratamente și proceduri revoluționare, dar tocmai faptul că sunt atât de multe ne derutează uneori. Când a început să profeseze, în anii ’90, doctorul își amintește cum femeile îi spuneau „Aștept să fac 60 de ani și o să încep să văd ce fac cu ridurile”. Acum e ceva de neconceput, fiindcă suntem tot mai preocupate și mai stresate de însăși ideea de a avea vreodată riduri.

 

Îngrijirea tenului este vitală, atât timp cât este adaptată la vârstă, la zona anatomică (nu orice cremă se potrivește oriunde), la momentul zilei și la nevoile individuale ale pacientului. După o evaluare de specialitate pentru stabilirea necesităților actuale (nu închipuite, nu viitoare), se pot găsi proceduri minim invazive, acesta fiind de altfel și tendința în viitoarea perioadă. Cât mai simplu, mai intuitiv, mai neinvaziv.

 

Și la capitolul skincare există o mulțime de mituri, derivate din faptul că de multe ori aparatele există, dar ele nu sunt folosite cum trebuie și de către cine trebuie. Multe „legende urbane” se leagă de laser, despre care se vorbesc vrute și nevrute. Doctorul Clătici îmi rezumă câteva: da, se pot face intervenții laser de epilare vara, se pot face intervenții laser fără durere și perioadă de recuperare, există tehnologii laser care stimulează sinteza de colagen și acid hialuronic din „producția proprie” și multe altele, dar acestea pot face obiectul unui articol în sine.

AL CINCILEA S: STRESUL

Inamicul din umbră, dușmanul secolului, stresul are tot felul de denumiri metaforice demne de un ucigaș în serie, dar cu toate astea îl primim de bunăvoie în viața de zi. Primul studiu științific care a confirmat efectul stresului asupra procesului de îmbătrânire a fost în 2004, iar în 2013 s-au demonstrat concret mecanismele prin care stresul psihic accelerează procesul de îmbătrânire (Psychological Stress and Skin Aging: A review of possible mechanisms and potential therapies, publicat de Dunn și Koo în Dermatology Online Journal 19 (6): 1, Volume 19 Number 6 June 2013).

 

Stresul crește inflamația, scade imunitatea, generează radicali liberi (auzim atâtea despre stresul oxidativ și despre importanța antioxidanților) și are inclusiv efecte asupra ADN-ului nostru.

 

Concret, un organism stresat înseamnă păr subțire și rar, ticuri nervoase, riduri, dependențe periculoase (alcool, țigări, ciocolată, înghețată) și un aspect permanent de om obosit.

 

AL ȘASELEA S: SOMNUL

Există o vorbă, pe care doctorul Clătici mi-o citează râzând: „Sleep is free and it’s available tonight”. Așa și este, somnul nu costă nimic și e disponibil în fiecare seară, dar prin stilul nostru de viață îl facem să pară un adevărat lux.

 

Un studiu făcut de Ohio University în 2013 dovedește că privarea de somn accelerează procesul de îmbătrânire al pielii, iar un alt articol din 2015 (Oyetaki, White, Suggs, Koo, Matsui, Cooper, Baron – Does Poor Sleep Quality Affect Skin Ageing? Clinical and Experimental Dermatology, Volume 40) a accentuat legătura esențială dintre calitatea somnului, sănătatea pielii și îmbătrânire.

 

Un somn bun înseamnă mai mult colagen, un ten mai strălucitor și mai radios și partea bună e că, dincolo de glumă, poți începe chiar diseară.

 

AL ȘAPTELEA S: SECUNDA, adică acum și aici

Robin Sharma, că tot l-am pomenit la începutul articolului, spune că sunt necesare 66 de zile pentru ca un nou obicei să se înrădăcineze în mințile noastre. ”Niciodată nu vom mai fi atât de tineri ca în secunda asta, deci să ne bucurăm și s-o folosim”, explică doctorul Clătici. Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primește este „care e cea mai bună vârstă sau cel mai bun moment pentru un regim anti-aging, o cremă anti-rid sau un tratament laser”? „Răspunsul este IERI”, râde el ”Dar dacă nu a fost ieri, e foarte bine și azi, numai începe AZI”.

 

Începutul nu înseamnă nici să te repezi în raftul de cosmetice din magazin, nici să faci dintr-un foc 10 programări la diferite tratamente, ci să faci un audit minuțios al sănătății și frumuseții pielii. Să-ți dai seama cam unde te afli și de acolo, cu ajutorul unui specialist în care ai încredere, să pornești încet la drum.

Cele mai multe dintre lucrurile de pe lista doctorului Clătici sunt despre a NU mai face ceva și a schimba ritualuri deja-existente, nu despre cumpărat, cheltuit și risipit. Prin urmare nu avem nici măcar scuza că nu ne permitem. Indiferent cât de bine sau rău stăm la capitolul „sănătatea pielii”, ne permitem să începem chiar azi.

4 Comments

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.