Despre tot ce-i fin și fain

Monumente din România: Palatul Culturii din Târgu Mureș

By 9 iulie, 2021Culture, Travels
read time 4 min
 
9 iulie, 2021

Monumente din România: Palatul Culturii din Târgu Mureș

Palatul Culturii din Târgu Mureș a fost o revelație, nu doar prin interioarele bogat-ornamentate, ci și prin galeriile de artă în care se regăsesc niște piese extraordinare.

by

Palatul Culturii din Târgu Mureș, realizat la finele secolului XIX, este o bijuterie Art Nouveau, în declinarea sa est-europeană, Secession.

 

Conceput de biroul de arhitectură Komor & Jakab, are un foaier în care se îmbină arhitectura, arta decorativă, arta aplicată, pictura și sculptura.

 

Podeaua, cu o lungime de 45 de metri, este realizată din marmură de Carrara și străjuită de două oglinzi venețiene.

 

 

 

 

 

Pe pagina mea de Instagram găsiți un rezumat vizual de 30 de secunde:

Spectaculoasă este și Sala Oglinzilor, de la primul etaj, cu 12 vitralii care redau vechi povești secuiești, dar care se afla în curs renovare la momentul vizitei noastre.

 

 

O surpriză extraordinară au reprezentat-o, pentru mine, galeriile de artă maghiară și respectiv de artă românească.

 

 

La capitolul artă maghiară, l-am descoperit pe artistul Nagy Imre (1893-1976), unul dintre cei mai titrați pictori mureșeni, care a avut inclusiv expoziții la Londra. 

 

Ca mărturie a trecerii epocilor, mi s-au părut interesante și atipice tablourile lui din perioada 1951-1953, când a fost oaspetele permanent al fabricii de zahăr din Târgu-Mureș și al șantierelor de la Lupeni și Bicaz.

 

Astfel, multe dintre compozițiile sale tratează viața muncitorilor și viața din fabrică, rămânând mărturii istorice ale unei perioade despre care cei mai mulți dintre noi aflăm doar din cărți.

 

Totodată, Nagy Imre are și un număr impresionant de autoportrete, astfel încât este practic omniprezent în galeria care îi poartă numele, la Palatul Culturii.

 

 

 

 

 

O încăpere dedicată o ocupă expoziția permanentă a artistului român Ion Vlasiu (1908-1997), originar din Lechința și recunoscut ca sculptor, poet, pictor și scriitor.

 

 

De la sculpturi la cărți pentru copii și la picturi, toate palierele de creativitate ale lui Vlasiu sunt reprezentate la Palatul Culturii din Târgu Mureș.

 

 

În cadrul galeriei de artă românească, selecția tablourilor de Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu, Theodor Aman și alți clasici ai picturii autohtone este atipică și reușită: ai ocazia să vezi piese care meritau să fie puse în valoare într-o expoziție, dar pe care nu le știe toată lumea.

 

 

De la Tonitza, de exemplu, se regăsesc piese din toate perioadele sale artistice, de la seria copilăriei până la perioada japoneză.

 

De exemplu, „Muza Flașnetarului” o înfățișează pe fiica pamfletarului Pamfil Șeicaru, Viorela, în timp ce “Japoneză”, a fost pictată între 1926 și 1927, într-o perioadă în care artistul s-a apropiat de stilul Art Nouveau, dar și de elementele decorative tipic orientale. 

 

 

Câteva tablouri semnate Ștefan Luchian:

 

Mai jos, sculptură de Dimitrie Păciurea (”Pan”) și pictură de Theodor Aman (”Pepica Aman”)

 

 

Tot în palat se află birourile reconstituite ale primarilor emblematici din istoria orașului – Emil Dandea și Bernardy Gyorgy – inițiatori ai procesului de modernizare a Mureșului.

 

În imagini se află biroul lui Dandea, avocat și director al “Glasului Mureșului”, din care mi-au plăcut mult obiectele de papetărie de pe birou, precum și mașina de scris, o “Mercedes Superba”. 

 

 

Tot în incinta Palatului Culturii se află și Filarmonica de Stat Târgu Mureș, decorată cu motive inspirate de arta populară din Transilvania.

 

În centru se află o orgă Rieger, construită în 1913 de fraţii Rieger din Jägesdorf.

 

La momentul realizării ei, orga din Târgu Mureș era o piesă unică în Centrul şi Estul Europei și, de atunci încoace, înregistrează peste 100 de ani de funcţionare aproape neîntreruptă.


 

Pentru mai multe povești, locuri și inspirații, mă puteți urmări și pe pagina mea de Instagram.

Foto: Fine Society