Despre tot ce-i fin și fain

Destinul meu se măsoară în 5-uri

By 17 mai, 2016Myself
read time 1 min
Foto: Dan Beleiu /De la stânga: Cătălin Oprițescu, Diana Cosmin, Janina Nectara, Ioana Voicu, Claudiu Enescu
 
17 mai, 2016

Destinul meu se măsoară în 5-uri

Sunt fericită să mă număr printre cei invitați să sufle în tortul aniversar de 5 ani al H&M în România și, cu această ocazie, să împărtășesc care este semnificația cifrei 5 în viața mea. Când am auzit prima dată de „the meaning of five”, în mintea mea s-a derulat pe fast-forward un șirag întreg de cauzalități și simboluri pe care nu le analizasem niciodată cu atenție. Erau acolo, însă, așteptând să le spun povestea. Iat-o!

by

S criu această postare din Istanbul, la o oră mică din noapte, și de două zile am pe repeat aceeași melodie, cântată de Lukas Graham. ,,Soon I’ll be 60 years old, will I think the world is cold?”Nu pot să mi-o scot din cap, nu doar fiindcă are o linie melodică foarte plăcută, ci mai ales pentru că mesajul ei coincide exact cu starea mea de spirit din această perioadă.

 

Vedeți voi, amintirile mele nu sunt arhivate în ani, în foldere cu ,,2001“ , „2011″ sau ,,1997“, ci în ,,aveam 18 ani“, „aveam 22 de ani“ sau „aveam 13 ani“. Dacă mă întrebați ce melodii erau la modă în 1995 nu-mi vine nimic în minte, dar dacă mă întrebați ce se asculta la radio când aveam 15 ani, o să turui tot playlistul din prima, cu tot cu versuri. Așa funcționez eu.

 

Prima aniversare pe care mi-o amintesc cu claritate e cea de la 5 ani.

 

Purtam o rochie albastră din lână, tricotată de mână de mătușa mea, și tot atunci deveneam destinatara unei promisiuni solemne, din partea aceleiași mătuși: că, atunci când „voi crește mare”, ea îmi va dărui pandantivul turcoaz care mă fascina pur și simplu de fiecare dată când îmi băgam nasul în cutia ei de bijuterii. S-a și ținut de cuvânt, 10 ani mai târziu, la 15, iar eu încă îl port cu drag, la 32.

474527_10151867720205058_1555968431_o-1

 

Tot la 5 ani am luat o decizie pe care nu mi-o pot explica rațional, dar care mi-a dictat până la urmă destinul: am hotărât că tot ceea ce îmi doresc în viață este să fac reviste, indiferent ce înseamnă asta. Atunci am și făcut-o pe prima, din coli A4 îndoite, desenate și scrise de mână, și i-am anunțat cu solemnitate pe părinții mei că asta îmi place cel mai mult și mai mult pe lume.

 

Pe atunci, revoluția din 1989 nu se întâmplase încă, și știu că i-am speriat puțin pe ai mei cu ambiția mea, chiar și copilărească.

 

Cum ar fi putut un copil de ingineri să ajungă să scrie într-o societate în care nimic nu era „la liber” și cu atât mai puțin cea mai temută unealtă, cuvintele?

 

Numai că ei nu au găsit un mod de a-mi explica asta pe înțelesul vârstei, iar eu – la 5 ani – nu învățasem că există și „nu se poate”.

În Feng Shui se spune că, pentru fiecare dintre noi, norocul  începe la o anumită vârstă. Prin ,,noroc“ înțelegând suma de întâmplări, conjuncturi și alinieri care ne conduc pe drumul care ne este menit. Până atunci, influențele exterioare se neutralizează reciproc, iar noi trăim, pentru scurtă vreme, în afara „contorului” de zile bune și zile rele . Când îți începe norocul, începe totul. Pentru mine a început atunci, la 5 ani.

Am aflat asta mult mai târziu, desigur (și nu privind într-un glob de cristal, ci prin niște formule matematice fascinante), dar realizez acum că întotdeauna mi-am privit instinctiv viața în calupuri de câte cinci ani. ”Zece” mi se părea copleșitor de vast, aproape înfricoșător prin întinderea lui, în schimb cinciurile erau rezolvabile. În cinci ani se puteau întâmpla suficient de multe lucruri încât să conteze, fără să-ți dea însă senzația timpului care vine ca tăvălugul peste tine.

 

Momentul în care am simțit prima dată trecerea vremii a fost la 25 de ani, iar pragul de care mă tem cel mai mult e cel de la 35. Cinciul e cumva hotarul de trecere dintre vârste, ani, speranțe, așteptări. Înainte de 5 totul e posibil și aparent nelimitat. Când te duci de la 5 încolo, deja trebuie să ajustezi, să drămuiești, să analizezi. Să fii mai matur, mai înțelept, să faci alegeri mai bune.

 

Nu întâmplător stau pe repeat zilele astea cu melodia lui Lucas Graham. „Once I was 20 years old, my story got told/I was writing about everything I saw before me“.

 

În ultima vreme am avut mai mult ca niciodată senzația trecerii pregnante a timpului, dar nicidecum într-un sens melodramatic, ci sub forma unei revelații care simplifică totul.

 

Cu fiecare calup de cinci, contează mai puține mărunțișuri. Cu fiecare cinci ani bucuriile mărunte sunt mai intense.

 

La fiecare „cincinal” îmi place mai mult de mine, fiindcă mă cunosc mai bine. În cinci ani de conviețuire în plus, înveți multe despre propria persoană. Și e minunat.

În următorul calup de 5 ani, adică până la 35, simt elanul mistuitor de a reuși următoarele 5 lucruri:

să mă intereseze tot mai puțin părerea celorlalți despre mine. Am parcurs deja un drum lung, dar încă e loc de mai multă seninătate.

să mă îmbrac mai extravagant decât până am făcut-o vreodată, și nu pentru că ar fi o strategie, ci pentru că simt nevoia să mă exprim prin piese pe care nu le-aș fi încercat până acum. Iubesc pălăriile mai nou, mă îndrăgostesc periodic de piese ultra-dificile și spectaculoase pe care altă dată le-aș fi găsit ridicole, iar la shootingul H&M am purtat cu pasiune o pereche de saboți argintii, prima piesă de acest fel din viața mea. Vreau să mă joc mai mult în felul ăsta.

să văd cel puțin 3 țări noi în fiecare an, ca o strategie clară, nu doar ca o frumoasă întâmplare spontană.

să am zile în care să nu fac absolut nimic sau să fac lucruri fără nicio miză, precum citit de dimineață până seara pe șezlong sau urmărit episoade-maraton din „Cold Case” fără să mă simt vinovată în vreun fel. Fără să simt că pierd timpul, dacă acea activitate mă face fericită.

Fotografia de mai sus face parte dintr-o campanie minunat gândită și executată cu ocazia #hmhappy5 și a fost realizată la The Brewery, de o echipă formată din:

Fotograf – Dan Beleiu;

Styling – RDStyling , exclusiv cu piese H&M din colecțiile aflate în magazine;

Make-Up: Alexandru Abagiu;

Hair: Sorin Stratulat;

Alături de mine, în „5”-ul norocos, s-au mai aflat Cătălin Oprițescu de la Lightaholic, Janina Nectara de la Fashion avec Passion și Ioana Voicu & Claudiu Enescu de la Blogul Mauvert. Hi 5, #finepeople, a fost minunat să împart cadrul cu voi, cu prilejul #HMSuperBDay!

Mic pont

Dacă vă place fusta purtată de mine în shooting, piesa în jurul căreia s-a făcut styling-ul, o puteți găsi AICI. Eu una sunt îndrăgostită deja de ea.

… și melodia pe care o ascult pe REPEAT

Pentru mai multe articole, povești și inspirații, mă puteți urmări pe paginile de INSTAGRAM și FACEBOOK