Când intru în biblioteca Qreator by IQOS – de fapt camera de relaxare, așa cum este numită ea oficial – mă bazez în primul rând pe instinct. Găsirea cărților potrivite într-un anumit moment este și o chestiune de fler și de dispoziție: fiecare volum are un „timing” al lui și nu întotdeauna avem starea potrivită pentru o anumită carte care altminteri ne-ar plăcea foarte tare. 

În biblioteca Qreator sunt peste 200 de titluri care se reîmprospătează periodic, iar cele trei de mai jos sunt inspirațiile mele de luna asta, mai precis volumele spre care am întins mâna într-o zi de soare cu dinți, în care aveam chef să stau pe canapeaua albastră din camera de relaxare și să aflu niște lucruri pe care nu le știam până acum.

Pentru toți cei care iubesc librăriile, cu mirosul lor de hârtie și cerneală, această carte sub formă de album interactiv va fi un deliciu. Este creată de Bob Eckstein, un ilustrator, scriitor și caricaturist american, ale cărui creații au apărut, printre altele, în New York Times, The Wall Street Journal și în favorita mea, prestigioasa revistă „The New Yorker”. 

 

Aceasta din urmă este renumită pentru unele dintre cele mai bune, ironice și subtile caricaturi din lume, iar faptul că Bob este unul dintre artiștii care le semnează mi-a trezit curiozitatea în legătură cu selecția lui de librării ilustrate. Plus un detaliu al biografiei lui care m-a făcut să râd copios: Bob este specialist internațional în…. oameni de zăpadă și autorul unui volum devenit un clasic al literaturii americane de azi, numit „Vacanța omului de zăpadă”. Nu, nu e nicio glumă, câți oameni se pot lăuda, negru pe alb, că sunt experți în oameni de zăpadă?

Prin urmare, având ca autor un asemenea personaj atipic, nici cartea lui Eckstein nu avea cum să fie una clasică, cu o banală înșiruire de librării și decoruri. E mai degrabă o sumă de povești adevărate, momente aleatorii și anecdote ilustrate din librării și de la cumpărători avizi de cărți. Șoareci de bibliotecă mai exact.

 

Fiecare librărie are o scurtă poveste pe o pagină și o ilustrație cu o anecdotă sau o poveste pe cealaltă, de la un mic magazin de cărți din New York-ul anilor 90 care, asemeni celui ținut de Meg Ryan în filmul „You Got Mail”, a fost scos de pe piață de Barnes & Noble, până la povestea unui imigrant care a găsit cartea ce avea să-i schimbe viața pe rafturile unei librării improvizate într-un atelier newyorkez de printat fotografii. 

Favoritul meu din carte? ”Myopic Bookstores”, cel mai mare magazin de cărți vechi din Chicago, cu peste 70.000 de titluri.

Cei de la Vogue au scris, într-o recenzie, că acesta este genul de carte care „strigă” după tine în librărie să o cumperi. Așa este. Te atrage întâi prin ilustrațiile superbe cu aer vintage de pe copertă, iar dacă o deschizi descoperi o lume elaborată, ca o pictură unde fiecare tușă de pensulă este aplicată cu maximă precizie. 

Dar, mai ales, acest volum ascunde o bogăție de amănunte de care nu te gândeai că ai nevoie să le știi, dar care vor sfârși prin a te fascina: de la tipul de îmbrăcăminte pe care îl purtau infanteriștii în secolul XV și felul în care acesta a influențat moda de-a lungul vremii și până la imprimeurile africane tradiționale.

 

 

 

 

 

Faptul că am călătorit singură atâția ani m-a făcut să mă descopăr pe mine însămi și, fără nicio exagerare, datorez tot ceea ce sunt anilor de umblat singură prin lume. Am învățat să-mi port de grijă și să-mi păzesc spatele, să îmi ascult instinctul, să ascult și să am curaj să întreb, să nu mă cramponez de planurile inițiale și să fiu spontană, să am încredere în mine și să îmi depășesc toate fricile, una câte una. A fost un proces întins pe ani, dar tocmai de aceea cartea „The Solo Travel Handbook” a fost un prilej de răsfoire mai degrabă nostalgică.

Am vrut să văd cam care ar fi fost lucrurile pe care trebuia să le știu înainte să mă arunc cu capul înainte prin lume și am descoperit, cu un zâmbet, că pe cele mai multe dintre ele le-am descoperit singură, văzând și făcând: de la cum să îți faci bagajele și cum să-ți organizezi itinerariul până la lucruri concrete, precum copii de pașapoarte în caz că ți se fură geanta și locuri de care ar trebui să te ferești. 

Dacă te bate gândul să faci o plimbare prin lume de unul singur și nu ți-ai adunat pe deplin curajul, această carte poate fi un foarte bun punct de plecare. Cei de la Lonely Planet au mereu volume utile și mai ales foarte concrete: sfaturi pe care le poți pune în aplicare imediat, nu teorii seci despre „cum ar trebui să…”.

Așadar, dacă ai nevoie de o confirmare a faptului că e în regulă să călătorești singur sau de un ghiont în plus în direcția plecării, această carte merită o răsfoire atentă, cu carnetul de notițe lângă tine.