Despre tot ce-i fin și fain

70 de idei de inteligență financiară, buget și investiții de la comunitatea Fine Society – partea 1

By 1 decembrie, 2021Learning
read time 8 min
 
1 decembrie, 2021

70 de idei de inteligență financiară, buget și investiții de la comunitatea Fine Society – partea 1

Acest articol a prins contur în urma concursului de inteligență financiară organizat pe canalele de social media Fine Society, unde s-au strâns multe idei deștepte, inspirate și ușor de pus în practică.

by

Exact în seara în care am urcat concursul de inteligență financiară pe Facebook și Instagram și am scris despre factorul latte – ideea de a pune deoparte echivalentul unei cafele în fiecare zi – m-am trezit cu o întrebare neașteptată de la mama mea.

 

„Auzi, tu mai ții minte sticlele mari de lapte de dinainte de ’90?”

 

Am prins doar șase ani pre-revoluție, dar imaginea acelor sticle de iaurt și de lapte, cu gâtul larg, se află puternic întipărite în mintea mea. 

 

Știi, prin anii 70, oamenii adunau monede de trei lei în acele sticle. Erau banii lor de concediu. Cam ce spui tu cu factorul ăsta Latte.

 

Apoi s-a apucat să-mi explice, cu lux de amănunte, cum faptul că gâtul sticlelor era larg ajuta să intre mai ușor monedele, așa că deveneau pușculițe improvizate. „Ne și lăudam între noi la serviciu, cât a strâns fiecare”, mi-a povestit mama. 

 

A fost prima oară când mi-a spus acest detaliu și nu mi-aș fi imaginat-o strângând monede de trei lei în sticlă.

 

Dar iată că unele obiceiuri se propagă tacit, iar în acele vremuri complicate era un mod de a simți că faci ceva pentru bunăstarea ta. Chiar dacă poate era doar o iluzie.

 

Am început cu exemplul mamei fiindcă poate fi un laitmotiv al acestui articol: ideile care aduc rezultate bune nu sunt aproape niciodată grandioase, sunt obiceiuri simple, elementare, care se adaptează vremurilor fără a-și pierde simplitatea.

 

Sau, o idee din înțelepciunea colectivă care îmi place la nebunie: „Ai grijă de banii mici, cei mari își poartă singuri de grijă”.

 

Părinții noștri aveau sticlele cu gât larg, noi avem factorul latte și alte atâtea idei simple și eficiente. 

 

Despre multe dintre ele am scris în articolul realizat în parteneriat cu BCR și cu campania lor „Pentru o Românie inteligentă financiar”. 

 

Îl găsiți aici: Viețile noastre ar fi fost diferite dacă aveam mai multă educație financiară.

De asemenea, există și un Highlight dedicat pe Instagram.

 

Cele mai bune idei nu vin din cărți și teorii, ci din existența zilnică a oamenilor care se lovesc de obstacolele și limitările realității. 

 

La modul ideal, știm cu toții ce avem de făcut. În practică, apar zeci de obstacole mărunte, iar modul în care le depășim constituie un model și un exemplu de împărtășit.

 

Tocmai de asta, ideile strânse de la comunitatea de cititori Fine Society, în cadrul concursului organizat alături de BCR pe Instagram și Facebook, sunt valoroase și atemporale. 

 

Toate reprezintă sfaturi concrete ale unor oameni reali, în carne și oase, care au citit cărți, au ascultat seminarii, au urmărit experți, dar la finalul zilei au luat din toată informația existentă fix ceea ce se potrivea vieților lor.

 

Sunt sfaturi de viață adevărată, testate, muncite și puse la treabă.

 

Iată-le aici, structurate pe categorii, ca să fie mai ușor de urmărit:

 

DESPRE BUGET:

 

*Introducerea manuală a cheltuielilor într-o aplicație sau chiar într-un Excel sau Notes pe telefon conferă luciditate. E un mic moment de reflecție și o oficializare a achiziției: când o vezi negru pe alb, ea devine tangibilă, mai ales când vezi șiragul de cheltuieli anterioare. 

 

*Monitorizează bine cheltuielile fixe mărunte, eventual notându-le într-un carnețel. Programări periodice la tuns, la epilat, la diferite servicii care par neînsemnate, dar se adună. Avându-le negru pe alb, ai o imagine de ansamblu, le poți pune în buget mai bine și poți jongla cu ele.

 

*După ce împarți banii pe categorii, realizează evaluări lunare ale categoriilor în funcție de media cheltuielilor. Dacă una dintre ele este mai relevantă, atunci poate merită o pondere mai mare, sau invers.

 

*Ai grijă la cheltuielile recurente: abonamente care se reînnoiesc automat și pe care nu le folosești, dar le plătești. Aplicații cu subscription, abonamente la telefon nefolosite, servicii digitale care se reînnoiesc din inerție și tot așa.

 

*Sistemul plicurilor este foarte eficient pentru multe persoane, în diferite variante. Unele persoane folosesc plicuri inclusiv pentru planuri de viitor: călătorii, haine, cărți, visuri. ”Nu iei dintr-un plic decât dacă scopul este al titlului”.

 

*Un exemplu de strategie coerentă: „Toate cheltuielile le am într-un carnețel. Știu pe de rost suma pe care o plătesc pentru facturi, pe care o scad direct din salariu. La fel scad și 200 de euro, echivalent, acestea reprezentând economiile lunare. Restul împart la patru, adică cele 4 săptămâni ale lunii, fiecare cu un buget. De câțiva ani fac treaba asta, amintindu-mi că și bunicii mei făceau la fel. Înainte să pun pe hârtie, eram înnebunită, totul era haotic și cheltuiam practic tot în primele 2-3 săptămâni”.

 

*Un alt exemplu: „Am un buget anual pe care îl împart în 12 luni egale. La începutul anului știu cât pot să cheltui, pentru că restul venitului se economisește sau se investește. În buget intră tot: cheltuieli curente, vacanțe, mici plăceri. Dacă e nevoie de cheltuieli mari în acel an, de exemplu renovarea locuinței, tai din altă parte. Asta îmi permite multă flexibilitate și un lifestyle constant, fără cicluri de cheltuit și austeritate, cum se întâmplă adesea la cei care lucrează pe cont propriu”.

 

*Adună bonurile pentru tot ce cumperi și revizuiește-le la final de lună. Are același impact cu notatul pe hârtie: te face să conștientizezi unde cheltuiești prea mult, ce categorie este o „gaură neagră” și care sunt inutilitățile.

 

*O cititoare a propus sistemul celor 6 borcane, din cartea lui T.Harv Eker „Secretele minții de milionar”, adaptat de ea: 10% educație (cursuri, cărți, abonamente), 10% divertisment (haine, bijuterii, restaurant, orice e un răsfăț), 10% economisire pe termen lung (vacanțe, cumpărături mai scumpe), 20% investiții, 40% cheltuieli lunare. 

 

*Folosește aplicațiile independente care au apărut în ultimii ani. Money Manager, pentru gestionarea cheltuielilor lunare, și Cozi, pentru gestionarea listelor și a programului de familie, sunt doar două dintre cele menționate de către cititorii Fine Society.

 

*O cititoare a dat inclusiv un exemplu foarte util pentru România: când știe că urmează nunți  la care trebuie să meargă în anul următor sau aniversări importante, pune din timp deoparte niște sume mici, lunar, ca să nu simtă „darul” sau cadoul ca pe o cheltuială bruscă, când va veni momentul. 

 

*”Mama mea îmi spunea mereu: Nu da niciodată bani chiar din ziua când îi primești, lasă-i măcar o zi să stea neatinși în portofelul tău. Tot o modalitate de a mă împiedica să fac cumpărături impulsive”, a scris o cititoare.

 

DESPRE ECONOMISIRE:

*Deschide un cont în care să pui lunar o sumă, una cu care să te simți confortabil, dar în același timp să simți că se adună. Unele persoane au spus că adaugă 10% din salariu lunar în cont, alții echivalentul unei chirii (chiar dacă nu plătesc chirie), alții o sumă fixă. În acest fel, se strâng fie bani pentru vacanță, fie pentru a cumpăra anumite produse fără credit. 

 

*O cititoare care este artist de profesie a spus că privește cei 10% puși deoparte lunar ca un „impozit” pe care și-l aplică singură, spre binele propriu. 

 

*Pune lucrurile în perspectivă: ”Când îmi fac o mâncare, mă gândesc cât ar fi costat masa dacă aș fi luat-o în oraș și pun suma deoparte. Când se strânge, o schimb în euro. În timp voi avea mai mulți bani, nefăcând nimic special”.

 

*Dacă ai acces la această variantă, folosește o funcție de rotunjire, prin care la orice plată efectuată cu cardul, suma achitată se rotunjește cu 5 sau 10 lei care se duc într-un cont de economii.

 

*„Când iau salariul, pun deoparte între 100 și 300 de lei și uit de ei”. Sau, cum a spus altcineva „în fiecare duminică am un transfer automat de 35 de euro într-un cont de economii, setat automat, ca să nu mă mai gândesc dacă vreau sau nu”. Îți poți stabili o sumă proprie pentru acest

 

*Ai grijă la sumele mici: pentru multe persoane cumpătate, un prânz luat de acasă la caserolă, o cafea „sărită” în oraș și alte mărunțișuri zilnice pot face o diferență radicală.

 

*Folosește reducerile, nu le lăsa să te folosească ele pe tine. Urmărește promoțiile reale ale obiectelor de care ai nevoie, profită de Black Friday pentru cumpărăturile „stoc”, fă-ți plinul de consumabile în perioadele cele mai convenabile din an, ca preț. La fel de bune sunt și cardurile de reduceri sau voucherele, când sunt folosite strategic, nu din impuls, fiindcă „tot e la reducere”.

 

*O strategie: „În ziua în care îmi este virat salariul, transfer o parte în contul de economii și las în contul principal doar suma pe care am observat că o cheltuiesc în general în fiecare lună. Dacă apar lucruri neprevăzute, fac un transfer din contul de economii în cel principal doar cu suma care îmi permite să achit acel lucru. Tocmai faptul că trebuie să fac acest transfer de fiecare dată mă oprește de la a cheltui nesăbuit și mă gândesc de două ori dacă chiar merită”.

*Folosește funcțiile automate de mobile-banking, precum un procent din suma încasată care să fie virat automat într-un cont de economii, fără intervenția ta efectivă.

 

*Pune deoparte bani în avans pentru cheltuielile fixe, precum utilități, mașină etc. O cititoare ne-a povestit că are 6 luni de cheltuieli asigurate, pe principiul plicurilor pe care pune deoparte sume, periodic.

 

*Evită ideea de „Use now, pay later”. Reportând cheltuielile către viitor te împovărezi tot pe tine, când de fapt ai putea să economisești din timp și să ai serviciul deja-plătit în momentul în care ai nevoie de el.

 

*Cere mai multe oferte de pensii facultative, pentru a vedea dacă vreunul dintre produsele de pe piață se potrivește cu stilul tău de viață și de economisire. 

 

*Alege o zi pe săptămână în care să nu cheltuiești nimic.

 

*O cititoare a povestit că are o cutie pe care lipește imaginea unei destinații în care își dorește să ajungă și pune în ea lunar diferite sume. Partea vizuală omniprezentă ajută procesul de economisire. 

 

*Dacă știi că ești „mai bun platnic decât om de economii”, cum plastic a spus o cititoare, alege o variantă de economisire care să te forțeze să plătești lunar o sumă și să nu te atingi de banii adunați. Poți întreba la banca ta care sunt produsele financiare disponibile.

 

*„Toți banii pe care îi primeam rest în bancnote de 5 lei, un leu sau monedele le adunam într-un borcan și, la final de săptămână, îi schimbam în euro. Astfel aveam mereu bani de cheltuială în vacanță”.

 

*Pe același model, „La finalul zilei, iau toate bancnotele de un leu din portofel și le pun deoparte. Se adună o sumă considerabilă”.

 

*Fii atent la prețurile produselor de bază. O cititoare îmi spunea că nu se gândise niciodată cu adevărat cât costă ouăle, laptele, făina, și diferențele dintre supermarketuri. Fără a trece granița spre zgârcenie, mai multă atenție la aceste detalii poate duce la economii semnificative, mai ales dacă îți faci un stoc.

 

Partea a doua a articolului o găsiți AICI și e despre investiții, organizare și cheltuieli mai inteligente.

Foto: Unsplash