La prima mea vizită într-un resort Six Senses, la Zighy Bay Oman, am scris un articol numit „5 lecții de viață, nutriție și echilibru învățate de la Six Senses”. Sunt 100% valabile și acum, iar la cea de-a doua vizită, de această dată la Six Senses Kaplankaya, în Bodrum (despre care am scris AICI) am înțeles și mai profund filosofia de la care pornește acest brand, ales în repetate rânduri drept cel mai bun din lume în materie de ospitalitate.

Six Senses este prezent deocamdată în 14 țări, dar după aceste două experiențe pot spune cu mâna pe inimă că în orice destinație în care voi putea alege între Six Senses și un alt lanț hotelier, cea dintâi alegere va fi mereu Six Senses. M-a convins „pe tăcute și pe făcute”, fiindcă reprezintă o experiență premium de tip nou. 

Abordarea Six Senses se desprinde decisiv de acel lux adesea anacronic, cu robineți de aur și vagoane de orhidee în hol, apropiindu-se de ceea ce eu consider a fi adevăratul lux: mâncare preparată cu ingrediente cât mai bune, design modern făcut cu materiale naturale, produse cât mai naturale și eficiente, respect față de natură și minimizarea risipei pe cât posibilă. Sustenabilitate concretă, nu doar declarată, de 20 de ani încoace, cu mult înainte ca asta să fie la modă sau cool. O sustenabilitate trăită zilnic de fiecare turist și angajat al oricărui resort din cadrul lanțului. 

 

Un termen care dă bine în prezentări corporatiste și sună rotund în discursuri, dar în spatele căruia nu stă de multe ori mai nimic în afară de niște bune intenții. Și, uneori, nici măcar atât.

Cu toate astea, conform unui studiu făcut de booking.com în 2018, 87% dintre turiști și-ar dori să călătorească sustenabil și sunt conștienți de impactul acțiunilor lor asupra mediului.

Aici, cei de la Six Senses se desprind radical de restul cohortei, pentru că fac exact ceea ce spun și o fac firesc, fără să transforme experiențele turiștilor în experimente eco. Ai nivelul maxim de confort pe care ți-l poate oferi un resort de cinci stele, doar că tot ceea ce te înconjoară este ales și gândit și cu grijă pentru natură, nu doar pentru confortul tău. E un win-win.

Care e problema cea mare a turismului?

În multe țări, hotelurile sunt asemeni unui corp străin implantat artificial: câte un resort luxos într-o destinație exotică, unde totul este adus de la zeci de mii de kilometri, ajungându-se la clasica imagine a clădirii de 7 stele aflată în tete-a-tete cu maghernițele celui mai sărac cartier. 

Cei de la Six Senses au pornit de la premisa că răspunderea pe care și-o asumă nu este doar față de turiști, ci și față de oamenii din zonă și față de cadrul natural în care își desfășoară activitatea. De aceea, încă de la crearea lanțului Six Senses, o parte din structura de management este dedicată clar sustenabilității: există un Vicepreședinte de Sustenabilitate pe toate operațiunile lanțului, iar fiecare hotel are un manager dedicat de sustenabilitate și un comitet care urmărește ca totul să fie în parametri.

Spre exemplu, când vine vorba despre mâncarea obținută local, contează felul în care produsele sunt obținute, modul în care sunt tratate animalele, iar relația cu fermierii este gândită pe termen lung, astfel încât ei să-și însușească setul de criterii Six Senses și să existe o relație de încredere și reciprocitate.

 

Ce NU este sustenabilitatea?

Mi-a plăcut foarte tare ceva ce am citit într-o broșură Six Senses pe care am găsit-o în camera de hotel. Scria așa: ”Sustenabilitatea nu înseamnă să îmbrățișăm copacii. Nu înseamnă rapoarte și excel-uri. Nu înseamnă ceva drăguț și care dă bine”.

Ce este sustenabilitatea în turism?

Este intersecția dintre oameni, planetă și profitul organizației, care este evident scopul esențial al desfășurării activității. Doar că scopul NU scuză mijloacele, iar abordarea aleasă de Six Senses este una bazată pe știință și pe cifre: cum organizăm lucrurile astfel încât să protejăm natura, să-i ținem pe oameni mulțumiți și să ne facem și marja de profit dorită?

Simplu. Printr-o eficientizare deșteaptă: scădem costurile cu inutilități și alocăm sumele acolo unde merită.

Spre exemplu, camerele din toate resorturile Six Senses sunt decorate și mobilate cu materiale naturale, de proveniență locală, nu aduse de la mii de kilometri. Lemn, piatră, marmură, țesături din zonă. Chiar și cosmeticele din baie sunt produse local și puse în recipiente din piatră. Designul este modern și avangardist, făcut pentru o experiență eco… care să nu pară o experiență eco. Să fie viață obișnuită, dar în cea mai armonioasă relație cu natura.

 

Apă minerală și plată este îmbuteliată in-house, pentru a scădea amprenta de carbon aferentă transportului zilnic de la distanțe mari;

Toate vehiculele, de la buggy-uri și până la microbuzele de transport la aeroport, sunt electrice, iar gestiunea curentului în resort se face foarte precis: toate informațiile privind consumul de apă, gaz și electricitate sunt  raportate zilnic și comparate cu mediile de la celelalte resorturi, pentru a găsi cea mai bună variantă de a scădea risipa;

 

Toți detergenții și toate substanțele chimice de curățare folosite în resorturile Six Senses sunt certificate ca fiind prietenoase cu mediul;

 

„Zero waste management”: gunoiul de proveniență organică este folosit la grădinărit, hotelul își face propriul compost, plasticul este redus la minimum (și niciodată ca unică folosință, ci doar în produsele de folosință îndelungată), hârtia este reutilizată, iar relația cu furnizorii este stabilită din start ca fiind una cu minimum de deșeuri: toate proviziile sunt livrate vrac, fără ambalaje care să devină gunoi;

 

Nu se folosește plastic de unică folosință: paie, pungi, sticle, ele fiind înlocuite cu sticle de sticlă, paie din carton reciclabil și pungi de carton reciclat. Chiar și pixurile din cameră și memory-stick-urile cu poze sunt pe bază de lemn;

 

Fiecare resort are activități pentru copii (unde pot învăța despre reciclare și ecologie), dar și un „Alchemy Bar” cu ateliere în care îți poți crea propriul „scrub” de corp, din ingrediente organice. Am participat la așa-ceva în Oman și a fost, dincolo de rezultatul util, o experiență de relaxare și manualitate;

 

Toate ingredientele din care este realizată mâncarea sunt obținute „farm to table”: parțial din grădina proprie, pentru unele resorturi, și restul de la fermieri din proximitate. De asemenea, există chiar și o schemă internă de eliminare în proporție cât mai mare a îndulcitorilor artificiali, a coloranților artificiali, scăderea cantităților de zahăr și grăsimi. Nu există MSG – monoglutamat de sodiu, neurotoxină controversată, dar întâlnită ca aditiv alimentar – în niciun preparat din meniu;

 

”Cook with food that has natural umami”, UMAMI fiind cuvântul care descrie acea savoare naturală (dovedită științific) de care nu ne putem sătura și pentru care organismul nostru are o atracție organică. În locul aditivilor, se folosesc asemenea ingrediente naturale. Umami au, spre exemplu, roșia coaptă, parmezanul, ciupercile uscate sau creveții;

În loc de zahăr – a cărui folosire este redusă radical – se folosește stevia, nectar de nucă de cocos, monkfruit și miere de casă. De asemenea, există variante de produse fără gluten și fără lactoză, făcute intern, din ingrediente proprii, nu cumpărate de la supermarket, cu aditivi.

 

Nu te duci la Six Senses ca să slăbești, dar poți fi sigur că vei mânca preparate proaspete, gătite cu grijă pentru ingrediente și sănătate.

Mi-a plăcut că sunt realiști în promisiunile lor și, așa cum ne-a explicat managerul de sustenabilitate de la Kaplankaya, și transparenți în ceea ce oferă: ei înșiși recunosc că a cumpăra produsele de la fermierii din zonă nu este doar proaspăt și sănătos, ci și… mult mai ieftin.

Asta contrar a ceea ce se crede în general, că mâncarea bună este prohibitiv de scumpă și că îți va crește costurile de 10 ori. Securizarea ei este mult mai complicată și implică mai mult timp, asta da, dar în momentul în care ai furnizori locali pe termen-lung, totul devine predictibil și mult mai viabil decât varianta clasică de aprovizionare. E realitate economică.

Cei de la Six Senses nu se prea încurcă în declarații adormitoare, dar am găsit la un moment dat „Viziunea” lor, care mi-a plăcut foarte mult fiindcă mi-am regăsit în ea propria experiență. Spune așa: „Să-i ajutăm pe oameni să se reconecteze cu ei înșiși, cu cei din jur și cu lumea înconjurătoare”.

Așa m-am simțit eu atât la Zighy Bay cât și în Kaplankaya. Am făcut ceea ce aș face în orice mini-vacanță, dar am dormit mai bine (fără niciun fel de alergii), am mâncat mai mult decât de obicei fără să mă simt îngreunată sau să am vreun disconfort și, per total, m-am simțit mai ușoară și mai zen. Fără să-mi propun măcar asta.

 

Într-o lume în care toate vin cu listă de task-uri de bifat (inclusiv scopurile personale), să ai o vacanță în care să te simți bine și să-ți atingi și unele lucruri de pe lista de dorințe fără să te lupți pentru ele și fără să bifezi nimic mi se pare un mare câștig. Un strop de liniște într-o lume agitată și zgomotoasă, în care tocmai liniștea e cel mai greu lucru de găsit.

Mai poți citi:

5 lecții de nutriție și echilibru pe care le-am învățat din filosofia Six Senses.

Six Senses Zighy Bay Oman: o oază exotică aflată mai aproape decât credeai

Six Senses Sense on the Edge: cină deasupra lumii, în sultanatul Oman

SIX SENSES Kaplankaya: locul în care regăsești ritmul firesc al naturii și al vieții