Despre tot ce-i fin și fain

Massimo Bonfigli de la Ulysse Nardin: cum își folosește un brand orologer istoria ca să construiască un viitor high-tech

By 20 decembrie, 2022Lifestyle
read time 10 min
 
20 decembrie, 2022

Massimo Bonfigli de la Ulysse Nardin: cum își folosește un brand orologer istoria ca să construiască un viitor high-tech

În povestea contemporană a brandului orologer Ulysse Nardin există un om care păstrează istoria, pentru ca viitorul să se poată sprijini pe ea. După ce a reprezentat brandul în toate colțurile lumii, Massimo Bonfigli a creat muzeul Ulysse Nardin pentru a avea material de visare pentru viitor.

by

Când s-a urcat pe scena evenimentului Ulysse Nardin & Orologeria Galt de la București, Massimo Bonfigli și-a început discursul cu calm, spunând atât: „Noi suntem artizani… Asta facem, asta e viața noastră”.

 

Artizanatul: un cuvânt care înseamnă cu totul altceva decât ne-am obișnuit noi să însemne.

 

Artizanatul din lumea orologeră este o formă de artă care se realizează la scară mică și care are impact în toate colțurile lumii, peste tot unde un ceas ”Freak” sau un „Diver” creat de Ulysse Nardin aprind imaginația cuiva.

 

”Da, suntem artizani”, îmi completează Massimo la întâlnirea noastră de a doua zi, la Orologeria Galt, „dar suntem artizani care au la dispoziție tehnologie de vârf. Tehnologia modernă este esențială, dar în același timp ceasornicarul este cel care are atingerea finală, el este cel care creează mecanismul în sine”.

 

„Mâinile” sunt esențiale în orologerie și nu pot fi înlocuite de nimic, nici chiar de cele mai avansate tehnologii și materiale, tocmai de asta Massimo crede că brandurile tinere care vin din urmă trebuie să aibă ceva mai mult decât tehnologie și o idee bună.

 

„Trebuie să creadă în ceva”, punctează el. „Normal că o poveste frumoasă e un început bun, dar acea poveste trebuie să vină dintr-o viziune sinceră, din dorința de a face ceva diferit. Loc este pe piață pentru toată lumea, dar trebuie să vii cu ceva în care crezi, nu doar pentru a face un nou business”.

 

Massimo este un om-poveste și, chiar dacă a avut o carieră lungă ca director de vânzări, izbucnește în râs când aduc în discuție acest cuvânt: vânzare.

„Nu, nu, nu”, chicotește el, făcând cu degetul a negație. ”Eu vânzător nu am fost niciodată. Nu am tipologia de vânzător, nu-mi place să vând, tot ce am făcut a fost să le spun oamenilor povești, să le vorbesc despre ceasuri și despre lucrurile care îmi plac mie, atâta tot”.

 

A fost o strategie viabilă: să vinzi fără să vrei cu orice preț să vinzi.

 

De altfel, când îmi povestește despre unul dintre locurile de pe Glob în care a lucrat mulți ani, ca reprezentant Ulysse Nardin, face la un moment dat o precizare importantă în economia discuției noastre: „Da, oamenii de acolo erau minunați, dar aveau un mare defect: voiau să vândă cu orice preț, era o chestiune de mentalitate”.

 

Un om de vânzări care se plânge că oamenii din subordinea lui vor să vândă?

Da, fiindcă Massimo chiar nu a fost un om de vânzări convențional, iar să presezi un client să cumpere un ceas Ulysse Nardin reprezintă, pentru el, un veritabil sacrilegiu. Înseamnă că nu respecți brandul și nu-l înțelegi.

 

 

De curând, ulterior ieșirii din grupul Kering (care mai deține branduri precum Gucci, Balenciaga, Bottega Veneta, Saint Laurent), Ulysse Nardin și-a închis aproape 250 de reprezentanțe din toată lumea, după un criteriu simplu: nu erau pe aceeași lungime de undă ca filosofie și mod de a comercializa brandul.

 

Massimo este un om al principiilor, poate de aceea este și omul care a ajuns să sintetizeze și să protejeze esența Ulysse Nardin, în postura de creator al muzeului oficial al brandului.

 

 A început să lucreze la Ulysse Nardin în 2000, fiind angajat de Rolf Schnyder, regretatul proprietar al brandului și omul care, în 1983, a readus la viață Ulysse Nardin după ani de amorțire.

 

În ultimii 22 de ani, Massimo a călătorit prin toată lumea – ca Area Sales Manager – dezvoltând universul orologer Ulysse Nardin: Franța, Portugalia, Spania, Benelux, Italia, America de Sud, Grecia, Turcia și Africa de Nord. Cea mai mare parte a acestui interval a petrecut-o în America de Sud: 15 ani.

 

Încă de la început, Massimo a fost atras de istoria Ulysse Nardin și de povestea brandului, așa că – în paralel cu vânzările – a început să se ocupe de pregătirea staff-ului și de gestiunea părții de istorie a brandului. Așa a ajuns în poziția care i se potrivește cel mai bine, cea de Head of Brand Heritage.

Păstrătorul oficial al istoriei.

 

Massimo este omul care a creat Muzeul Ulysse Nardin din Le Locle (Elveția), un loc-retrospectivă, care recompune istoria de 176 de ani a brandului, cu reperele ei esențiale.

 

E ca o capsulă a timpului, un loc care să te facă să înțelegi trecutul și să servească drept trambulină pentru viitor.

 

Istoria personală a lui Massimo Bonfigli îl face perfect în ipostaza de păzitor al timpului Ulysse Nardin: a lucrat direct cu fostul proprietar Rolf Scnhyder și cu Ludwig Oechslin, inginerul responsabil de unele dintre cele mai importante piese din istoria contemporană Ulysse Nardin.

 

A fost prezent la preluarea Ulysse Nardin de către corporația Kering, în 2014, iar acum este parte integrantă din procesul de revenire a Ulysse Nardin în postura de brand independent, prin ieșirea de sub umbrela Kering.

 

În discuția noastră, e evident entuziasmul lui Massimo – pe care prietenii din Ulysse Nardin îl numesc „Max” – pentru libertatea recâștigată a brandului.

 

Vorbește franc și relaxat, cu optimism: „S-au luat niște decizii greșite în trecut, iar acum s-au luat niște decizii bune. Avem o strategie bună și vom crește în viitor, dar o vom face așa cum trebuie”.

 

Deși este păstrătorul trecutului, Massimo vorbește mult despre viitor.

 

A securizat istoria brandului, așezând-o într-un cocon de protecție, pentru ca brandul să se poată axa pe viitor și pe o direcție nouă și mult mai inspirată.

 

THE FUTURE IS FREAK

 

În 2018, la Baselworld, participam la evenimentul de lansare a modelului Freak Vision, moment în care am povestit în detaliu despre ce înseamnă Freak și cum a schimbat el orologeria pentru totdeauna.

 

Găsiți aici toate detaliile tehnice despre Freak și povestea lui.

 

 

În 2022, după o incursiune Ulysse Nardin în portofoliul unui colos al luxului, Kering, și o ieșire zgomotoasă înapoi către independență, viitorul este Freak.

 

Direcția pe care o vizează brandul în viitor are în centru acest model uluitor, pe care-l poți reinterpreta de o mie de ori fără să-și piardă din farmec sau din actualitate.

 

”Au trecut 21 de ani și încă nu avem competiție pentru acest model”, explică Massimo. „Asta e ceva incredibil, prin urmare pentru viitorul Ulysse Nardin elementul de referință la care ne vom raporta va fi Freak”.

 

ADN-ul Ulysse Nardin pe zona marină se va păstra, prin modelele Diver sau Torpilleur, dar va exista un echilibru între această linie și Freak, ca o direcție coerentă a brandului.

 

Practic, în momentul în care tu, iubitorul de ceasuri, te gândești la Ulysse Nardin, trebuie să te duci cu mintea într-o direcție limpede, clară, recognoscibilă: ”Nu le vinzi oamenilor un ceas, le vinzi un univers în care ei trebuie să se regăsească ca stil, ca spirit, ca personalitate, iar spiritul nostru este exprimat cel mai bine de Freak”.

 

 

”Cea mai mare greșeală în industria noastră este să rămâi ancorat în experiența ta din trecut”, crede Massimo și e ironic să auzi aceste cuvinte tocmai de la păstrătorul tradiției, însă el are o viziune foarte limpede despre rolul istoriei în evoluția unui brand.

 

„Experiența e bună dacă o folosești în viitor, dar nu dacă rămâi blocat în ea, în imagini și idei despre vremurile bune de odinioară, despre ce bine și frumos era pe atunci…. Istoria trebuie să fie folosită ca vehicul pentru viitor, pentru a atinge generații noi și oameni care-și doresc lucruri diferite”.

 

De exemplu, Ulysse Nardin a renunțat să mai producă în colecțiile actuale anumite modele emblematice sau complicații foarte iubite, precum modelul Sonata sau calendarul perpetuu, lucru care i-a revoltat pe mulți tradiționaliști.

 

”Da, ele sunt părți incontestabile din istoria brandului și nu vor muri niciodată, sunt acolo”, explică Massimo. ”Poate într-o zi vor reveni într-o altă formă, dar pentru acum și aici ne concentrăm pe altceva, vrem să-i surprindem pe oameni cu alte lucruri”.

 

„Strategia noastră pentru viitor este bazată pe DEZ-ORDINE. Știi, ordinea o vom avea mereu, vom avea colecțiile ancorate în istoria noastră, dar ceea ce mă interesează pentru viitor este DEZ-ORDINEA. De asta ne-am și luat rechinul ca simbol al brandului, chiar dacă este controversat sau neașteptat pentru mulți”.

 

Într-unul dintre slide-urile de prezentare pe care le pregătește pentru echipa lui, Massimo are o comparație vizuală foarte plastică: în stânga o barcă istorică, de la prima Cupă a Americii, din 1851, și în dreapta o imagine din 2017, de la aceeași Cupă a Americii, dar cu un catamaran care zboară deasupra apei.

 

”Le spun: vântul e același. Ce s-a schimbat? Iată ce s-a schimbat: tehnologia”, zâmbește el. „La fel e și în lumea ceasurilor. În ritm cu evoluția tehnologiei, crește precizia, crește fiabilitatea mecanismelor orologere. Acesta trebuie să fie scopul nostru”.

 

Aceasta este abilitatea principală a lui Massimo: capacitatea de a jongla cu istoria și inovația, pivotând de la una la alta în funcție de moment. Ai nevoie de istorie ca să-i faci pe oameni să înțeleagă ce e deosebit la un ceas, dar ai nevoie de inovație ca să-i surprinzi.

 

 

Ca să poți aprecia un ceas, trebuie să înțelegi că în spatele unui mecanism, de la materiale și până la mâna ceasornicarului, sunt peste 10.000 de gesturi de migală, controale și verificări care să asigure calitatea și acuratețea.

 

Pentru cele 10.000 de elemente ai nevoie de peste 50 de profesii diferite, de înaltă calificare.

 

„De la începutul anului am angajat încă 50 de persoane, chiar dacă e o perioadă de creștere și toate brandurile au nevoie de oameni foarte buni. La noi oamenii sunt atrași de ideea de a lucra într-o companie de talie medie și cu producție de serie mică, fiindcă nu te plictisești. Dacă mergi la un brand mare, faci același lucru cu anii, în schimb la noi e mereu ceva palpitant”.

 

Chiar dacă specialitatea sa este jongleria între trecut și viitor, locul preferat al lui Massimo Bonfigli este prezentul.

 

 

„Sunt într-o perioadă a vieții mele în care trăiesc mult în prezent. Nu mă gândesc la trecut, chiar dacă sunt omul care se ocupă de istorie, dar nici la viitor nu mă gândesc foarte mult. Sunt pur și simplu aici, acum”, îmi spune Massimo.

 

„De exemplu, în dimineața asta mi-am luat mic-dejunul aici, în București, ceva foarte simplu, și m-am bucurat de experiența de a savura mâncarea, de a fi prezent în moment”.

 

Mindfulness-ul lui este unul real, palpabil, și nu are legătură cu ritualuri complicate introduse în viața cotidiană, ci mai degrabă cu trăirea unor lucruri mărunte într-un mod diferit, mai plin și mai cu sens.

 

Încă mi se rotesc în minte cuvintele lui de la finalul interviului și mă tot întorc la ele cu gândul, fiindcă reprezintă un mod concret de a-ți arăta recunoștința pentru tot.

 

Fără ritualuri, notițe, jurnale, doar simțind ceva până-n adâncuri și trăind în energia acestor cuvinte, în fiecare zi:

 

„Știi, mă apropii într-un fel de finalul carierei mele și simt că am avut parte de o viață fantastică în industria asta. Suntem norocoși să lucrăm în industria luxului, chiar suntem. E un domeniu tare frumos și trebuie să apreciem asta în fiecare zi”.

 

****

 

 

ISTORIA ULYSSE NARDIN

 

Povestea Ulysse Nardin a debutat în 1846 în localitatea Le Locle, lângă Neûchatel, locul în care tânărul Ulysse își făcea ucenicia cu William Dubois, unul dintre artizanii ceasornicari renumiți la acea vreme pentru precizia mecanismelor.

 

Primul premiu obținut la Expoziția Mondială de la Londra, în 1862, l-a impus pe Ulysse în liga marilor creatori de cronometre ai lumii, și a fost urmat de alte câteva mii de distincții.

 

Totuși, cele mai importante dintre realizările contemporane ale brandului Ulysse Nardin i se datorează lui Rolf Schnyder, vizionarul care a cumpărat brandul în 1983 de la moștenitorii lui Ulysse și, împreună cu inginerul Ludwig Oechslin, a ales să-i dea o direcție nouă și avangardistă.

 

Viziunea lui Schnyder se vede în numărul mare de inovații realizate până la moartea sa subită, în 2011.

 

De exemplu, Ulysse Nardin a început să folosească siliciul în orologerie încă din 2001, într-o perioadă în care competitorii brandului considerau că siliciul ca material orologer este un pariu iluzoriu.

 

Tot în 2001, manufactura a început să folosească și un aliaj de siliciu și diamant, numit Diamonsil, folosirea siliciului în lumea ceasurilor fiind legată definitiv de lansarea primului ceas Freak.

 

RECHINII ULYSSE NARDIN

 

Rechinul este avatarul și simbolul Manufacturii Ulysse Nardin, asumat în numele acelei ordini firești a naturii pe care rechinul o păstrează prin simpla lui existență.

 

În ciuda renumelui de prădători ai apelor, rechinii sunt o specie vitală pentru ecosistemele marine și totodată una al cărei echilibru este amenințat tot mai mult în ultimele decenii, prin evoluția pescuitului nesustenabil și a poluării.

 

Ulysse Nardin se dedică în mod constant conservării habitatelor rechinilor, prin proiecte punctuale menită să contribuie concret la susținerea acestei cauze.

 

Anual, Ulysse Nardin lansează ediții limitate inspirate de lumea acvatică și donează 1% din vânzările anuale ale tuturor „ceasurilor cu rechin” pentru sprijinirea asociaților non-profit axate pe protejarea speciilor de rechini.

Ceasurile Ulysse Nardin se găsesc la Orologeria Galt

Foto: Ulysse Nardin