Acum câteva săptămâni, scriam despre aniversarea de 10 ani a celor de la Sun Plaza, trecând în revistă toate instalațiile experimentale care își imaginau lumea noastră peste încă un deceniu de acum încolo.

 

Dintre toate, instalația care a atras cel mai mare număr de comentarii și de exclamații de uimire a fost cea care avea legătură cu stelele și galaxia. O încăpere creată pe principiul oglinzilor infinite, unde, odată intrat, te simțeai… în spațiu, printre stele.

 

O senzație plăcută și ușor hipnotică, care te ispitea să mai rămâi înăuntru un minut, două… zece.

 

Mi s-a întâmplat inclusiv să primesc mesaje de la persoane din alte localități, care îmi spuneau că își vor programa special o venire în București pentru a prinde și expoziția de la SunPlaza și a intra în acea cabină a stelelor. 

 

Aceasta este magia cerului, care ne fascinează de milenii. Vrem, instinctiv, să știm ce e acolo, cum ne influențează viețile și ce mistere ascunde bolta cerească.

 

Tot la Sun Plaza, dar într-o altă formulă, aceste întrebări își pot primi răspunsul luna aceasta, începând cu data de 15 octombrie. 

 

Ne aflăm într-o perioadă stranie din istoria noastră recentă și, tocmai pentru că muzeele au fost închise câteva luni și obiceiurile noastre s-au schimbat și s-au adaptat vremurilor, stelele și galaxiile se pun ele în drumul nostru, de data asta.

 

După muzeele pop-up de la final de vară și început de toamnă, Sun Plaza continuă proiectul cu o expoziție a Institutului Astronomic al Academiei Române și a AstroClub București.

 

Mai exact, devine expoziție pentru câteva piese emblematice de cercetare a spațiului, care nu au fost scoase niciodată până acum în afara institutului: telescoape (inclusiv un telescop Dobson), mașini de calcul folosite pentru misiunile în spațiu, bucăți de meteoriți (Meteorit Gibob, Meteorit Maroc, Meteorit Cheleabinsk), Modul Lunar și o Stație Spațială Internațională Lego.

 

De ce este relevantă această expoziție?

 

În primul rând, dincolo de stele și de galaxii, îmi place mult ideea de comunitate pe care o promovează SunPlaza de zece ani, de când există în peisajul bucureștean și mai precis în zona de sud a Capitalei. 

 

S-au implicat în proiecte în Parcul Național Văcărești, în târguri educaționale în sectorul 4, iar acum în aceste muzee pop-up, care au legătură tot cu comunitatea locală.

 

Institutul Astronomic al Academiei Române se află tot în zona de sud a orașului, în domeniul din Parcul Carol I, și este unul dintre locurile reprezentative pentru cercetarea cerului în România… și nu numai.

 

Aici, la Institutul Astronomic, s-au realizat primele fotografii din lume ale planetei Pluto, pe care le-a folosit inclusiv NASA, și tot aici se fac calcule de precizie, folosite în misiuni de explorare a spațiului.

 

 

Ca un element istoric fascinant: înainte de semnarea actului de Unire a Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a stat ascuns câteva zile pe domeniul pe care se află astăzi institutul, chiar in Vila Bosianu, actualmente biblioteca Institutului Astronomic.

 

Motivul: derutarea potențialilor spioni imperiali care se aflau pe urmele lui și dejucarea planurilor de asasinat care doreau să împiedice Unirea.

 

Când se întâmplă expoziția?

 

În perioada 15 – 29 octombrie, la Sun Plaza, zona Atrium, la parter.

 

Și o surpriză:

 

Pentru că Sun Plaza susține vizitarea muzeelor, cei care vin la Info Pointul Sun Plaza cu un bilet de la un muzeu vizitat recent, pot intra în cursa pentru cele 3 kituri ale turistului. 

 

În încheiere, ca un mic „teaser” pentru ceea ce urmează să vedeți acolo, iată câteva dintre piesele aflate în expoziție:

 

Telescop Dobson cu oglindă principală de 400 de mm

Telescop de tip Newtonian cu o putere de mărire de până la 800 de ori, aparatul este ideal pentru observații vizuale la Lună (se pot observa detalii pe suprafața Lunii), la planete, stele duble, obiecte de cer foarte îndepărtate precum galaxiile, nebuloase de emisie și de reflexie, nebuloase planetare, roiuri stelare globulare sau deschise.

Telescop Celestron C9.25

Telescop de construcție Schmidt – Cassegrain cu oglinda principală de 235 mm și distanța focală de 2350 de mm – aparatul are o putere de mărire de până la 470 de ori și se află pe montură ecuatorială, cu motoare de urmărire a mișcării aparente a bolții cerești, motiv pentru care este ideal pentru astrofotografie.

 

 

Cu acest instrument se pot face observații vizuale la Lună, planete, obiecte de cer foarte îndepărtate precum galaxii, nebuloase de emisie și de reflexie, nebuloase planetare, roiuri stelare globulare sau deschise.

 

Lunetă Sky Watcher

Lunetă de cercetare științifică folosită de Institutul Astronomic în ultimii ani în cadrul unor proiecte de studiere a activității Soarelui. Dacă telescoapele sunt folosite pentru a privi obiecte de cer noaptea, luneta solară este special concepută pentru observațiile pe timp de zi.

Lunetă solară Lunt 50 mm

Este un instrument destinat observării Soarelui în condiții de deplină siguranță.

 

Are un diametru de 50 de mm și un sistem de filtre special, bazat pe un interferometru Fabry – Perot și un filtru interferențial care lasă să treacă numai o lungime de undă foarte îngustă din spectrul luminii solare, lungimea de undă a hidrogenului alfa (656,228 +/- 0.5 nanometri).

 

Cu acest instrument se pot observa detalii extraordinare la suprafața Soarelui: protuberanțe solare, pete solare sau chiar granulația specifică a fotosferei.