Despre tot ce-i fin și fain

Viața depinde de întrebările pe care le pui, nu de răspunsurile pe care le primești

By 21 septembrie, 2016Learning
read time 5 min
 
21 septembrie, 2016

Viața depinde de întrebările pe care le pui, nu de răspunsurile pe care le primești

Cel mai important lucru pe care l-am învățat vreodată despre succes sau de ce absolut toate lucrurile importante pentru lume și fericire au început de la o întrebare bună.

by

Te-ai gândit vreodată că în cea mai mare parte a timpului, prin mintea noastră circulă întrebări sau propoziții cu tentă interogativă? De la obișnuitele ,,Cu ce să mă îmbrac astăzi?”, ,,Cât timp mai am să mănânc ceva până începe ședința?”, ,,Oare îmi stă bine haina?”, ,,De ce X nici nu s-a uitat la mine când am apărut în rochia nouă?” până la întrebări care au darul de a ne modela destinul. ,,De ce toate mi se întâmplă numai mie?”, ,,De ce nu reușesc niciodată?”, ,,De ce eu n-am noroc?”. Nu cred că vreunul dintre noi a fost scutit de asemenea întrebări retorice.

Demult, când făceam coaching cu Oana Stoianovici, ea mi-a dat o temă de gândire de la o lecție la alta. Să mă gândesc la cele mai frecvente întrebări pe care mi le adresez și să personific ,,vocea” lor ca și cum ea ar veni din afară, nu din gândurile mele. A fost un procedeu interesant și lămuritor, iar la o analiză mai atentă, mi-am dat seama că vocile mele se numeau, sugestiv, ,,Profesoara”, ,,Arhivista”, ,,Nemernicul” sau ,,Scorpia”.

 

Oana s-a amuzat copios de denumirile pe care le găsisem, iar eu mi-am dat seama că – prin gura personajelor de mai sus – îmi puneam întrebările cele mai nepotrivite: ,,Dacă iese prost și de data asta?”, ,,Nu vezi în ce hal îți stă ținuta asta?”, ,,Dacă te faci de râs?”, ,,Nu e păcat să pierzi ocazia asta?” ,,Dacă nu mai apare altă oportunitate?”. Nu degeaba coach-ul îmi ceruse să mă dezic de aceste întrebări atribuindu-le unor personaje din afară. Erau atât de răutăcioase încât chiar păreau întrebări venite din afară. Atunci a fost primul moment în care mi-am dat seama de puterea întrebărilor asupra noastră.

 

La ceva timp după, ascultând un seminar cu Tony Robbins (pe care vi-l recomand oricând pentru mici ,,pastile” de înțelepciune practică), am auzit un lucru care a făcut clic cu ceea ce știam deja de la Oana. ,,Dacă schimbi întrebările pe care ți le adresezi, îți schimbi destinul”. Wow. Sună grandios și, totuși, este extraordinar de logic și de adevărat.

De multe ori ne întrebăm cum gândesc alții, ce fac diferit alții, cum reușesc alții, referindu-ne acei oameni pe care îi admirăm pentru succesul, charisma și fericirea pe care le emană. Ei bine, orice lucru notabil începe de la un moment de gândire în care ne întrebăm ce să facem ca să ajungem din punctul A în B și ne dăm singuri niște răspunsuri preliminare. Oamenii la care ne uităm cu admirație au, de cele mai multe ori, un mare ,,talent” care îi diferențiază de tot restul: se pricep mai bine decât ceilalți la adresatul întrebărilor potrivite.

,,Cât trebuie să aștept până să mă descopere și pe mine cineva?”. Nu. Mai degrabă: ,,Cum aș putea să mă promovez astfel încât să fiu mai vizibil și să mă poată descoperi cineva?”. ,,Am oare suficientă experiență?”. Nu. Mai curând ,,La cine pot să mă uit ca să mă inspir și să învăț mai multe într-un timp mai scurt?”. ,,De ce viața mea e atât de goală?” Nici vorbă. Încearcă ,,Ce vreau de fapt de la viața mea?” sau ,,Ce pot să fac ca să nu mă mai simt așa?”.

shutterstock_333225293

Dacă o să faci exercițiul elementar de a-ți asculta întrebările din minte într-o zi obișnuită, îți vei da seama de ce anumite lucruri nu prea merg în viața ta. De cele mai multe ori, nefericirile mele au pornit de la un ,,Dar de ce eu?”/,,De ce nu eu?”/,,De ce niciodată…?”, și – din contră –  toate reușitele mele au debutat cu un ,,Ce pot să fac concret?” sau ,,Cum pot să schimb situația asta ca să nu mă mai simt niciodată așa?”. Fără excepții.

Tot Tony Robbins spunea, simplu și concis, că ,,întrebările pe care ni le adresăm sunt cele la care primim răspuns”. DOAR întrebările pe care ni le adresăm, nu cele la care avem impresia că ne gândim, dar pe care, de fapt, nu le investim niciodată cu o miză.

 

Degeaba ne dorim să fim cei mai buni pe domeniul nostru de activitate dacă nu ne întrebăm niciodată, efectiv, ,,Ce pot să fac ca să devin cel mai bun în branșa mea?”. Fără să ne punem în calea unui răspuns concret la această întrebare, nu vom ajunge niciodată acolo.

 

Dacă ne întrebăm, zilnic, ,,De ce mie nu-mi iese niciodată nimic bine?”, nu vom depăși niciodată această gândire limitativă. Sau, cum Tony Robbins foarte amuzant și elocvent explică: ,,Dacă te întrebi mereu de ce tu nu reușești niciodată să faci nimic, creierul tău va învăța să-ți răspundă întotdeauna prompt: «Pentru că ești un idiot!»”. 

Data viitoare când te plimbi pe stradă, când bei o cafea sau te afli pur și simplu într-un moment de introspecție, încearcă să bagi de seamă care sunt întrebările pe care ți le adresezi în minte. Nu poți să privești oamenii, viața, lucrurile care ți se întâmplă, fără să te întrebi inevitabil lucruri. Iar dacă întrebările încep de cele mai multe ori cu ,,De ce?” sau ,,De ce eu nu?”, ar putea fi un semn că lucrurile nu sunt pe făgașul care trebuie. Am fost acolo, știu.

Privește în jur, ascultă discursurile oamenilor importanți, citește cărți bune și biografii de succes și vei vedea că, în toate, apare întrebarea câștigătoare. Orice invenție a pornit de la o întrebare a unui om: ,,Cum ar fi dacă…?” sau ,,De ce să nu…?”. Orice poveste care a trecut proba timpului a lăsat o întrebare la care aveam nevoie cu toții să primim răspuns. Orice carte care s-a vândut în milioane de exemplare, orice film care a făcut săli pline, orice lucru care a avut succes a pornit de la o întrebare bună, care să aprindă imaginația lumii întregi.

Toți am făcut măcar odată în viață o noapte albă pentru că aveam nevoie să știm cum se termină o anumită carte. Am urmărit cu sufletul la gură câte un serial ca să vedem ,,cine a comis crima/cu cine rămâne personajul principal/care e secretul?”. Să nu uităm celebrul discurs al lui Kennedy, rămas în istorie. ,,Nu te întreba ce poate face țara ta pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru țara ta”. Filozofia din spatele lui e atât de simplă și de atemporală și se aplică la existența de zi cu zi: viața nu-ți datorează nimic, mai bine gândește-te ce poți face TU ca să-ți schimbi viața.

 

Chiar și în cursul cu Kevin Spacey (despre care am scris AICI și AICI), el spune de mai multe ori că esențialul pentru un bun actor, în momentul în care primește un nou rol, este să-și adreseze întrebările potrivite cu privire la personaj. Întrebări cu răspuns cât mai deschis, cât mai ample, uneori chiar exagerat de ample, în direcții dintre cele mai neverosimile. Numai dintr-o asemenea amplitudine a minții poate ieși ceva extraordinar.

shutterstock_309509258

11 întrebări care mi-au schimbat mie optica asupra vieții:

Care sunt lucrurile bune din viața mea, pentru care ar trebui să fiu recunoscătoare?

Ce trebuie să fac concret, în fiecare zi, ca să reușesc să ajung acolo unde îmi doresc?

Ce aș putea să fac, începând chiar din acest moment, ca să nu mă mai simt niciodată cum mă simt în acest moment?

Ce am făcut greșit până acum și n-ar trebui să mai fac pe viitor?

Care este cea mai mare frică a mea și cum aș putea s-o înving?

Ce îmi doresc peste un an/doi/trei de acum încolo?

Cum ar arăta viața mea ideală? Cum aș putea ajunge acolo?

Pentru ce anume îi admir pe X sau Y și ce aș putea învăța de la ei?

Ce nu funcționează bine în acest moment și de ce?

De ce sunt nervoasă azi: ce mă nemulțumește de fapt?

Cum mi-aș dori să fiu la 40 de ani?

Găsește-ți întrebările potrivite pentru tine și schimbă-ți viața. Da, e chiar atât de simplu.

Foto: Shutterstock

6 Comments

  • Costy spune:

    Am intrat pe aceasta pagină si sper sa nu sifonez prea tare!Viața e complexă din orice unghi o privești ‘toate gîndurile sunt raspunsuri la lucrurile neîmplinite in viața mea!pare târziu dar complicat
    Interesant articolul ,l-am citit pe răsfoite 😚💋👄

  • Smaranda spune:

    Iti multumesc si eu pentru raspuns si iti doresc multa inspiratie pentru noul inceput!

  • Daniela spune:

    Buna! Imi place foarte foarte cum te exprimi in scris. Savurez fiecare articol scris de tine si foarte multe subiecte tratate de tine imi sunt de folos. Felicitari si multumesc pentru ceea ce faci pe acest blog! Am o singura intrebare: exista posibilitatea de a primi pe mail articolele scrise fara a mai intra pe retelele de socializare? Nu am vazut nicaieri o zona de abonare la newsletter. Multumesc mult! Sa ai un an minunat! ?

    • Buna, Daniela! Iti multumesc mult pentru aprecieri 🙂 Iti poti lasa emailul in casuta speciala de newsletter, din homepage, iar din februarie va exista un newsletter saptamanal pe care il vei primi. Recunosc, pana acum nu am avut timp sa ma ocup de el, dar din ianuarie site-ul devine prioritatea mea numarul 1. Si asta datorita voua, celor care ma cititi 🙂 Multumesc tare mult.

  • Smaranda spune:

    Buna Diana,
    Te citesc de vreo jumatate de an, mereu cu bucurie pentru ca felul tau de a transmite este foarte bland,cald si elocvent. Iti doresc inspiratie si pentru viitor!
    Crezi ca ne poti oferi un link cu discursul lui Tony Robbins?

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.