5 motive concrete pentru care m-a impresionat ”Yves Rocher”, la el acasă
Ce am învățat despre un brand pe care-l foloseam de ani de zile atunci când l-am vizitat la el acasă, în Franța.
Cu două săptămâni înainte de călătoria mea la „La Grée des Landes” și la ”Maison Yves Rocher” din La Gacilly, am fost la un medic alergolog care nu mi-a diagnosticat nimic clar, dar la final mi-a scris pe foaie, preventiv, următoarele: „A se evita: gaze de eșapament, poluare, stres, fum de țigară, spray-uri”. Mi-a venit să întreb dacă nu cumva e cazul să-mi vând toate posesiunile și să mă mut în vârf de munte, dar m-am abținut.
Am plecat cu foaia și mi-a fost clar că tot ce pot să fac e… să fac tot ce pot. Adică să încerc, în existența mea de oraș, printre gaze de eșapament, poluare, stres, fum de țigară și chimicale, să mă protejez cât pot eu de bine. Să găsesc un echilibru într-o lume în care e imposibil să fii complet bio sau complet eco sau complet organic. Dar poți încerca.
Noul trend în materie de cosmetică – cremele și serumurile care acționează ca scut împotriva poluării – s-au născut din nevoia unor femei ca mine. Femei pentru care eliminarea stresului și a poluării nu e o opțiune, din simplul fapt că n-au cum să se mute pe acel vârf de munte.
Trebuie să trăiască sănătos aici, în vâltoarea urbană, iar pentru asta au nevoie de tot ajutorul pe care-l pot primi. Vizita la sediul central Yves Rocher din La Gacilly și apoi la laboratoarele din Paris a fost prilejuită de lansarea acestei game care funcționează ca un scut împotriva poluării (favoritul meu e Elixir Jeunesse), dar și de dorința celor de la Yves Rocher de a se deschide către public.
Eu am o istorie cu brandul, de care am povestit deja, dar nu știam până acum că este pe primul loc în Franța ca volum de vânzări (au 650 de magazine, dintre care 90% au și un Institut de Frumusețe dedicat) și nici detaliile poveștii lui Yves Rocher însuși nu le cunoșteam în detaliu.
Foloseam de ani de zile scrub-urile și produsele lor pentru corp, loțiunile demachiante, iar mama mă cadorisește în fiecare an, de Crăciun și Paști, cu un set mare de produse Yves Rocher. Înainte să aflu povestea, știam produsul, nu invers.
Știți deja că abordarea mea în tot ceea ce scriu e foarte concretă și onestă. Îmi plac poveștile, dar susținute de fapte și adevăruri.
De asta, la finalul vizitei mele în Franța, am vrut să împărtășesc cu voi revelațiile mele legate de brand, sub forma acelor lucruri concrete și grăitoare, care m-au impresionat.
„Yves Rocher” este un brand foarte simplu în viziunea lui: crede în puterea naturii (a inventat însuși conceptul de cosmetice vegetale), încearcă să fie cât mai eco cu putință (și asta nu-i deloc ușor în zilele noastre), vrea să livreze rezultate femeilor și să fie grijuliu cu mediul în același timp. Acoperă integral zona de beauty, de la creme și serumuri până la produse de machiaj.
Are peste 1.000 de referințe diferite de produs (fără a număra tipuri diferite ale aceleiași creme, mărimi diferite la același produs sau culori diferite la machiaj, cu acestea s-ar ajunge la câteva mii), ceea ce înseamnă ceva, mai ales având în vedere că toate pornesc de la câte o plantă sau mai multe.
Ce am aflat în vizita la sediul central Yves Rocher și de ce mi-a câștigat încrederea pentru totdeauna?
1. E un brand transparent cu ceea ce face
Când am ajuns în La Gacilly și am văzut grădina botanică – Herbariumul – lui Yves Rocher, am înțeles de ce acest brand e atât de iubit în toată lumea. Acolo poți vedea toate plantele pe care le folosește Yves Rocher, răsad cu răsad, ca să înțelegi ce înseamnă ingredientele din spatele unui parfum precum „Oui a l’amour” sau ”Ambre Noir”, a unui serum anti-aging sau a unei creme de zi. Chiar așa sunt și botezate răsadurile, după numele produsului în compoziția căruia sunt folosite.
Herbariumul e ca un imens display: plantele vin din Bretania, dar și din toate colțurile lumii, iar aici sunt strânse toate, pentru ca un om care vizitează grădina să-și facă o idee de ce intră în sticluțele și borcănelele de acasă.
Piesa de rezistență? Pădurea de bambuși în care se află din loc în loc cuiburi de păsări, fiindcă Yves Rocher are un parteneriat cu Bird Protection League: nefolosindu-se pesticide sau alte chimicale, păsările sunt libere să-și stabilească domiciliul aici.
Și, dacă toată lumea vorbește de dezvoltare sustenabilă și alte lucruri diafane, am ajuns la concluzia că Yves Rocher a fost printre oamenii care au făcut asta dinainte să existe conceptul în sine. Creând brandul care îi poartă numele, a dat peste 5.000 de joburi oamenilor din orașul lui natal, plus încă multor orașe mici din Bretania.
2. Nu există producție specială pentru Europa de Est
E una dintre dilemele clasice pe care noi, est-europenii, le avem în raport cu unele branduri și, din păcate, chiar nu e un mit. Există unele mărci care produc disociat pentru Est și pentru Vest, calitatea produselor estice fiind adesea mai proastă (n-am înțeles niciodată de ce această subestimare, care-mi urcă tensiunea de nervi, dar trecem peste…). Am vizitat fabrica Yves Rocher din La Gacilly și am văzut locul în care se procesează totul, cutiile cu diferite plante, depozitul, circuitul de producție.
Toate se produc la fel și se expediază la fel în toată lumea. Nu există borcănele pentru Est și Vest, flacoane pentru Franța și flacoane pentru România. De altfel intuiam asta pentru că am cumpărat produse Yves Rocher atât din România cât și din Franța și au fost fix la fel. Ceea ce nu pot spune despre alte branduri, din păcate, dar despre acelea din urmă nu veți citi niciodată la mine, fiindcă nu le-aș folosi și nu le-aș recomanda nimănui tocmai din acest motiv.
3. Produsele sunt minimum 97% naturale
În zilele noastre e o adevărată bătălie cu ideea de parabeni, de silicon, de „zero conservanți”. Încă dinainte să ajung la Yves Rocher și să vorbesc cu oamenii din laboratoarele lor, am respins ideea de „zero conservanți”, din simplul fapt că e ilogică pentru mine. Orice produs care stă pe un raft măcar o lună nu are cum să-și păstreze proprietățile fără niciun conservant și chiar și pomezile pe care le prepara mama la farmacistă, în tinerețile ei, tot aveau câte ceva adăugat ca să reziste măcar o lună sau două.
Oamenii de la Yves Rocher mi-au explicat că ei nu folosesc silicon și parabeni, că evită tot ce este pe „lista neagră”, dar că fiecare produs conține 3% conservanți, substanțe aprobate și omologate. Nu este o opțiune a brandului, ci o obligativitate în Uniunea Europeană, pentru orice produs vândut pe piața UE.
De ce sunt atât de importante acele trei procente și nu se poate fără ele? Ei bine, discuțiile cu oamenii de la sediul Yves Rocher mi-au confirmat ceea ce știam și intuiam deja. Dincolo de faptul că nu îți schimbi săptămânal toate produsele pentru ten ca să-ți iei altele proaspete și fără strop de conservant (să fim serioși), în fiecare zi bagi mâna în borcănelul de cremă, făcând ceea ce se cheamă „contaminare normală”.
Dacă nu ar exista acei conservanți obligatorii, crema s-ar deteriora și și-ar pierde proprietățile concomitent cu interacțiunea noastră zilnică cu ea. Mi s-a părut logic și complet justificat. Și da, în rest toate ingredientele sunt extracte naturale, certificate astfel.
Se lucrează chiar și 8-9 ani la un produs, iar totul este făcut in-house: de la agronomii și botaniștii care merg și caută noi plante de folosit în produsele Yves Rocher până la chimiștii care extrag substanța activă și o testează, până la dermatologi, packaging, distribuție, tot. E o mașinărie „la cheie”, perfectată în aproape șase decenii. Sunt foarte multe companii care cumpără substanțe active pentru cremele lor din afară (există suficiente laboratoare care produc așa ceva), făcând apoi doar etapele mai simple, de marketare și branduire. La Yves Rocher totul este făcut în interiorul companiei, de la concept până la produs.
De vreo două ori s-a întâmplat ca, după ani de muncă, extractul respectiv să nu fie atât de eficient precum sperau și să renunțe la el până la urmă. La extractele de plante ideea e simplă: trebuie să fie asimilat de piele, să se contopească cu ea. Dacă asta nu se întâmplă, iar pielea nu asimilează suficient de bine inovația respectivă, se renunță la ea pur și simplu. Nu se întâmplă des acest lucru, dar când se întâmplă, e un lucru asumat. You win some, you lose some.
4. Au o viziune realistă și echilibrată asupra frumuseții
Brandul s-a lansat în 1959, în plină glorie a produselor chimice (povestea completă a lui Yves Rocher am scris-o aici), când ideea de eficiență în beauty era legată direct de conceptul de „chimie”. Yves Rocher s-a ambiționat să demonstreze că se poate face cosmetică eficientă și din plante, dar viziunea lui și a urmașilor lui care conduc compania (fiul Jacques și nepotul Bris) nu a fost niciodată una vehementă.
”Nimeni nu poate promite frumusețea, dar eu vreau să ajut femeile să-și conserve frumusețea naturală”. Aceasta era filozofia lui Yves Rocher, iar ceea ce vrea să transmită brandul în zilele noastre este tot un fel de realism relaxat.
”Noi nu dictăm nimănui nimic”, ne-a explicat Veronique, franțuzoaica fermecătoare care ne-a ținut o prezentare la sediul laboratoarelor Yves Rocher din Paris. ”Nu o să le zicem niciodată oamenilor că e îngrozitor că nu fac una sau alta sau că singura cale dreaptă e a noastră. În ziua de azi, tot ce putem face este să ne străduim să atingem un echilibru între viața noastră, așa plină și agitată cum e, și valorile în care credem”. Adică exact ideea cu care venisem eu în călătorie, având în cap recomandarea alergologului meu: să fac tot ce pot eu mai bine.
Filozofia Yves Rocher se rezumă cam așa, în cuvintele aceleiași Veronique: ”Vrem să fim simpli – adică să comunicăm direct, pe înțelesul oamenilor – accesibili (oamenii să simtă că primesc mai mult pentru banii lor) și cu respect pentru planetă, fiindcă nu avem al doilea Pământ pe care să ne refugiem după ce-l distrugem pe acesta”.
5. Fac lucruri concrete pentru a proteja natura
Toată lumea vrea să protejeze natura, CSR-ul este la modă, dar eu una sunt mai sceptică: de multe ori m-am îndoit de adevăratele intenții și de concretețea anumitor inițiative așa-zis corporatiste, care dau mult mai bine pe hârtie decât în viața reală. De asta, cei de la Yves Rocher m-au câștigat forever cu niște lucruri clare, concrete, faptice: au plantat până acum 69 de milioane de copaci (inclusiv în România, anul acesta), iar până în 2020 și-au propus să mai planteze încă 100 de milioane.
Nu testează produsele pe animale (și nu de ieri, de azi, ci de decenii) și nici nu folosesc produse de origine animală, excepție făcând ceara de albine și mierea (și, apropo Yves Rocher vinde și miere organică).
Ambalajele produselor sunt gândite pentru a avea un impact cât mai mic asupra naturii și asupra buzunarului cumpărătoarelor. În general Yves Rocher consideră că nu ambalajul, cutia unei creme, este esențial, ci ceea ce se află înăuntru, așa că primul loc de tăiere a costurilor pentru ca prețul să fie mai bun este la ambalaj. ”Arată bine, dar dacă vă uitați cu atenție, sunt detalii: căpăcelele nu sunt masive, groase, borcănelele nu sunt dintr-o sticlă grea, cartonul cutiei e subțire, nu găsești înăuntru tot felul de hârtii de aruncat la gunoi”, explică Veronique. „Cu cât avem mai puțin ambalaj, cu atât putem să investim mai mult în produs”.
Toate ambalajele sunt biodegradabile, iar produsele de baie – care se scurg în canalizare și de acolo în pânza freatică – sunt gândite pe același principiu. Nu conțin PVC, organisme modificate genetic sau combinații de materiale considerate „perturbatori de reciclare”, adică mixuri care fac dificilă reciclarea.
În timpul vizitei am putut să ne „băgăm nasul” peste tot, să facem poze unde vrem, ba chiar am participat inclusiv la producția unor rujuri, ca să vedem etapele. Toți oamenii cu care am interacționat, atât la Paris cât și în La Gacilly, au fost foarte deschiși, firești, ne-au răspuns la întrebări fără chestiuni „off the record” sau lucruri despre care „n-am vrea să vorbim”. Apreciez asta foarte tare la un brand, mai ales după ce am văzut și toate cele de mai sus.
De asta am și vrut să scriu revelațiile mele, pentru că vizita la Yves Rocher mi-a lăsat impresia plăcută că lucrurile pot să fie și simple. Nu trebuie să te dai peste cap sau să-ți întorci viața pe dos. Alegi ce te atrage mai tare, mixezi cu rutina ta zilnică de beauty, testezi, te joci, experimentezi. Nu există variantă corectă sau greșită, există doar varianta potrivită pentru tine, oricare ar fi ea.
Fotografii: Diana Cosmin