De ce merită să petreci un weekend la Deva
Până acum câteva zile, Deva avea pentru mine o singură rezonanță: era locul în care se antrena lotul român de gimnastică. După ce i-am vizitat cetatea și împrejurimile, a devenit o destinație care – în viziunea mea – ar trebui vizitată măcar o dată în viață de orice român. Și nu numai.
Mi-am pus Deva pe wishlist anul trecut, când am vizitat Castelul Corvinilor și Sarmizegetusa Regia, pentru că m-am învârtit în zona Hunedoarei și mi s-a părut nespus de frumoasă. Am copilărit parțial în Ardeal (am scris despre asta AICI), dar, spre rușinea mea, știam puține despre Deva. O asociam cu cetatea cu același nume și cu gimnastica românească, dar nu mi-o imaginam atât de spectaculoasă.
Anul ăsta am ajuns pentru două zile în oraș, parte a unei călătorii mai ample prin țară și mi-am dat seama din prima clipă că voi deveni un PR indirect al locului, adică voi încerca să povestesc cât pot eu de mult, ca să fac și mai mulți oameni să vină să vadă cetatea. Ce-i drept nici acum Deva nu duce lipsă de vizitatori: în weekend-ul de dinainte de Sfânta Maria, am stat o oră și jumătate la coadă ca să urcăm cu telecabina la cetate.
Aș fi urcat și pe jos, pe traseul de drumeție, dar plouase torențial cu o noapte înainte și pământul era încă ud.
În plus, în prima zi, când încercasem să mă avânt pe potecile traseului, am sfârșit rătăcită din pricina buștenilor căzuți pe ici pe colo și a potecilor cu vegetație crescută pe deasupra. Din câte am înțeles de la localnici, după ce s-a făcut telecabina, în 2005, nu s-a mai acordat la fel de multă atenție potecii pietonale. Oricum ar fi, însă, cetatea trebuie vizitată neapărat.
Chiar lângă stația de telecabină se află un grup statuar inagurat în 2005 și dedicat oamenilor de seamă din gimnastica românească, de la Nadia Comăneci și Bela & Marta Karolyi până la Daniela Silivaș, Andreea Răducan sau Maria Olaru.
În opinia mea, acestea sunt cele câteva locuri care merită vizitate dacă ajungi în Deva:
Cetatea Deva
După cetatea Alba-Iulia – care rămâne favorita mea absolută – cetatea Devei tocmai a devenit „fortăreața” mea preferată din România. Legenda și istoria consemnează că a fost stăpânită „de voievozi, principi, conți și ducese”, fiind ridicată în secolul al XIII-lea, dar cu rădăcini care merg mult mai adânc în istorie, până în neolitic sau epoca bronzului. În secolul XIII (respectiv 1269) a fost doar atestată documentar prima dată, pe vârful unui con vulcanic cu înălțimea de 378 de metri.
Pe aici au trecut cuceritorii romani, migratorii care au distrus totul în cale, dar și Iancu de Hunedoara, care a primit cetatea în stăpânire, alături de 56 de sate și mine de aur. Împăratul Iosif al II-lea, suveranul Imperiului Habsburgic, a vizitat cetatea de două ori, iar în perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan nobilii s-au refugiat aici de frica țăranilor răzvrătiți.
O mare parte din construcție a fost distrusă de o explozie accidentală în magazia cu praf de pușcă, în 1849, iar de atunci încoace fortăreața a rămas abandonată pe vârful dealului. Priveliștea asupra orașului este superbă, iar de când cu telecabina – de fapt un lift monoliner – accesul este simplu și rapid.
Priveliștea din vârful colinei este liniștitor de frumoasă, iar cetatea a fost îngrijit și atent renovată, dar încă lipsesc plăcuțele explicative care să ghideze turiștii prin istoria locului. Am căutat pe telefon povestea cetății în timp ce o vizitam, ca să pot înțelege la ce mă uit. E păcat, fiindcă Deva nu duce lipsă de interes din partea turiștilor.
Parcul Cetății
Parcul cetății e pe una dintre laturile fortăreței, iar telecabina se ia din latura opusă. Totuși, indiferent dacă vreți să urcați pe picioare sau cu telecabina, trebuie să vă plimbați un pic și prin parc. E răcoros și liniștit, mai ales în zilele caniculare, iar ceea ce mi-a impresionat foarte tare a fost „biblioteca județeană” improvizată în mijlocul parcului, de unde oamenii pot lua cărți, pe care să le citească și apoi să le returneze sau să aducă altele în schimb. Un demers aproape poetic, un dialog între oameni necunoscuți, prin intermediul unor cărți.
Micul Centru Istoric
E chiar foarte mic (2-3 străduțe), dar are câteva clădiri frumoase și foarte multe cafenele și restaurante șic. Eu am mâncat bine de tot la The Refresh și Mâncătorie, care sunt una lângă alta.
Poți să comanzi din ambele părți și să mănânci în același loc: smoothies sănătoase, respectiv burgeri foarte gustoși și salate bogate. Băieții care serveau și într-o parte și în cealaltă au fost super-prietenoși și drăguți. M-am simțit atât de bine încât am revenit două zile la rând.
Mi-a mai plăcut, în treacăt, și Cafeneaua Culturală Jos Pălăria, pentru conceptul interesant. Iar dacă vreți să testați ceva cu gust de copilărie și zahăr, intrați la mini-market-ul de vizavi de The Refresh (sau la orice mic magazin) și cumpărați-vă o pungă de „Pufuleți cu lapte”.
Vă spun ce mi-a spus și mie prietena originară din Deva care mi-a vorbit prima oară de ei: „O să-mi mulțumiți după”. Și, între noi fie vorba, o să veniți cu un sac în portbagajul mașinii.
Parcul Dendrologic Simeria
Nu știam de el, două cititoare mi l-au recomandat cu căldură pe Facebook și le mulțumesc. Se află la 15 minute de mers cu mașina de Deva și se numește, în termeni tehnici, Arboretumul Simeria. Este, concret, cea mai importantă colecție de plante lemnoase exotice și autohtone din România, întins pe o suprafață de 70 de hectare (locul 3 în Europa și 11 în lume, conform Encyclopedia Britannica).
Am înțeles că primăvara locul e un festin pentru ochi, fiindcă toate florile sunt în perioada de maximă frumusețe, dar mie mi-a plăcut și la final de august. Mai ales într-o zi caniculară, e o oază prin care te poți plimba cu orele, făcând o „baie de pădure”, vorba japonezilor, care au introdus expresia în dicționarul terapiilor pentru cei care suferă cu stresul.
Arboretumul datează din secolul XIII, iar de câteva zeci de ani există aici o stațiune de cercetări silvice. De la platani vechi de sute de ani până la magnolii, arbori din California, China și toate colțurile lumii, locul e o delectare. Mi s-a părut, fără răutate, că ar putea fi mai bine-întreținut, dar și mai bine popularizat.
Conacul Archia
Este la 3,5 kilometri de Deva, chiar la intrarea în localitatea Archia, și are un slogan foarte nimerit: „pentru boieri contemporani”. Știam de el de câțiva ani, de la Horia Szabo, care deține conacul alături de părinții lui, de asta nici nu concepeam să nu-l vizitez dacă sunt în zonă. Nu am găsit camere disponibile în weekend-ul respectiv (de cele mai multe ori e sold-out, fiindcă apartamentele lor sunt superbe), dar am avut o cină foarte gustoasă și cu greu m-am dat dusă.
Mai ales pentru cei care iubesc călăria sau vor o zi de leneveală la piscină, e o destinație de pus pe listă dacă ajungeți în Deva. Locul în care am stat până la urmă cele două zile a fost un boutique-hotel din centrul orașului, dar experiența n-a fost atât de strălucită încât s-o recomand, așa că prefer să tac decât să spun ceva de rău.
Fotografii: Diana-Florina Cosmin
Da, Deva e un oras cu personalitate, ca mai toate orasele din Ardeal. Se pare ca numele provine de la termenul „dava” care ar insemna cetate. Este o supozitie, nu o certitudine, dar sa consideram ca asa este pana la proba contrara. Cetatea medievala, ca majoritatea cetatilor din Ardeal a fost construita de nobilimea maghiara care a avut rolul hotarator in organizarea ca stat medieval a Transilvaniei, iar in acest context au fost construite ori fortificate comunitati care erau puncte strategice pentru apararea statului in fata migratorilor. Versiunea maghiara a legendei mesterului Manole este localizata in cetatea Devei. La fel ca la Curtea de Arges, aici la Deva mesterul cetatii nu reusea sa o zideasca pentru ca peste noapte zidurile se daramau, iar solutia finala a fost zidirea sotiei sale, pe care tot Ana o chema. Pe mester nu mai stiu cum il chema, dar pe ea o chema Ana. Tot un punct demn de retinut este ca aici a fost tinut prizonier Francisc David episcop, care a infiintat biserica unitariana. Cetatea Devei are o istorie tumultoasa, asa cum ai mentionat, sfarsind apocaliptic printr-o explozie accidentala.
In primul rand renovati si zugraviti Gara din Deva!
Inlocuiti pe peron scaunele din plastic rosu care sunt rupte si murdare, de prin anii 80′.
Renovati Sala de asteptre de la cls.I care are o canapea de culoare turqoise cu auriu , veche, murdara, de pe vremea cand era sef de Gara d-l Nita.Tot asa Sala de asteptare cls. a II a care este inchisa .Daca rogi pe cineva din cadrul CFR-ului sa deschida Sala de asteptare vei vedea ca este fara lumina electrica , murdara, cu scaune din plastic vechi si foarte murdare.Infectie! Ti se recomanda sa nu stai in ala , mai bine pe scarile care duc la Sali sau afara. Am asteptat noapte pe scari dn incinta Garii care duc la Sala de asteptare pentru ca nu se putea intra de mizerie de la ora 3 la ora 6 dimineata.Pe scari erau cersetori , persoane dubioase care te priveau intr-un anumit fel , care vroiu bani.Politia TF a venit inainte de ora 6…Gara pe dinafara arata in paragina , nerevovata si nezugravita. Primaria arunca vina pe conducerea Garii. Ce d-lor nu aveti bani de var , nu aveti aa din Mures sa spalati scaunele din exterior si interior sa poata lumea sa astepte trenul???Nu aveti bani de un bec ptentru Sala de asteptare.Mi-a fost fost foarte rusine de o cunostiinta de-a mea cu care am venit si a spus ca asa ceva nu este in Moldova de unde ea provine. RUSINE SA VA FIE!!!
Din pacate statuile gimnastelor nu au nimic de a face cu realitatea!!Nici una nu seamana cu personajul,nici macar de departe!!!!Pacat,,…..
Ma bucur de experienta avuta la Deva…ma bucur ca din punctul tau de vedere(si al meu) , turismul trebuie sustinut si apreciat.Peste tot se pot face lucruri mai bune….sunt lipsuri multe care ar trebui facute…bineinteles pe cat se poate de calitative.
Si eu apreciez un monument restaurat/reconditionat/reconstruit din punctul meu subiectiv….si atata timp cat nu imi ies in evidenta lucruri oribile sau deranjante vizual si cat de cat se incadreaza in peisaj…le accept asa cum sunt si privesc partea frumoasa a monumentului.Putem sa vedem partea plina sau partea goala a paharului..Cetatea Devei cat si alte multe monumente le au pe ambele ……Dar la urma urmei .fiecare alege cum doreste sa vada lumea ……..
Repet, nu am o problema cu cuvintele folosite, nu m-am legat de un cuvant anume, ci de ideea care reiese. Nici nu am am zis sa nu vina turistii si sa boicotam cu totii monumentul, din contra, am dus si eu grupuri de oameni acolo, recomand sa viziteze oricui. Poate am avut un ton acuzator, imi cer scuze pentru asta, intentionam sa fie mai degraba o recomandare. De a vedea si cu alti ochi, nu doar cu entuziasm pentru ca in sfarsit s-a facut ceva. Si sa nu ne lasam orbiti de faptul acesta. E mult de lucru la capitolul turism cultural, enorm, dar cred totusi ca trebuie facut cum trebuie, nu oricum, si nu trebuie sa ne multumim cu putin. O sa las un link cu poze recente, macar sa vedeti termopanele, poate ma credeti totusi (si ca sa anticipez o acuzatie, nu-mi apartine pagina respectiva, nici pozele, am gasit si eu cu un search simplu). Si pentru dl. Ghitza, da, o fi lemn stratificat nu termopane, scuze pentru eroare, nu prea are relevanta cum se numesc, nu au ce cauta acolo.
https://www.facebook.com/958261220907872/photos/pcb.1462998863767436/1462988840435105/?type=3&theater
Ce-mi pare rău, e că nu ati găsit pe cineva care sa va îndrume să mergeți pe aleea pietonală până sus. Este foarte în regulă, d-voastră ati mers pe una veche, din păcate.
Nu era niciun indicator, de asta ne-am orientat cum am putut si la un moment dat drumul devenea prea anevoios, cu multe balarii, busteni cazuti pe poteca, asa ca am renuntat… Ma bucur ca exista o alee pietonala buna si functionala. Ramane pentru data viitoare 🙂 Dar ar fi bine sa puna si niste indicatoare, macar niste marcaje pe copaci sau pe ceva, locul este atat de frumos…
pfoai de unde sa incep? Nu am nimic personal cu subiectul, nu sunt restaurator, nu ma ocup de istoria medievala, nu-i cunosc pe cei implicati in restaurarea cetatii si nu sunt implicata in nici un fel. Am o problema cu verdictele de genul acesta, date de un nespacialist. Putea sa fie alte cuvinte, nu m-a deranjat ~ingrijit~ in sine, ci tonul apreciativ nejustificat. Despre asta e vorba, clasificam un monument pentru ca arata bine, fara a sti despre ce e vorba de fapt. Esenta vs aparenta. E foarte in regula sa aveti o parere personala si sa va placa, am mai zis asta, inteleg ca un nespecialist nu stie si nu vede, e perfect normal, dar tocmai de asta am spus de documentare (istoricul il poate gasi oricine pe internet). Sau macar putina prudenta in exprimare, un feeling dat de un loc e una, ca locul ala e ce trebuie. e alta. Dar trebuia probabil sa ma opresc cand ati intrebat retoric daca era mai bine sa nu se renoveze. Raspunsul e simplu: da, era mai bine. Nu trebuie sa-mi aprobati comentariul, discutia asta e deja prea mult pt acest post, am vrut sa atrag atentia asupra unui aspect si ma retrag, daca tot ce ati inteles e ca am o problema cu cuvantul ingrijit, cred ca ne pierdem vremea amandoua. Da, recunosc, arata mai bine asa decat cu balarii. Dar n-o sa stau sa fac analiza pe poze, nu vad la ce ar folosi.
Inteleg. Cred ca vorbim impreuna si ne intelegem separat. Nu stiu unde ati vazut/citit „verdictul” din partea mea. E un articol de opinie, pe un blog care imi apartine mie, e scris la persoana I, e foarte personal, am scris si de lucrurile care NU mi-au placut (lipsa placutelor, potecile neglijate), dar am dreptul sa spun ca un loc mi se pare frumos restaurat, daca asa mi se pare mie. Daca maine se deschide un restaurant nou si spun ca-mi place designul, un arhitect ar putea sa-mi disece afirmatia aratandu-mi 100 de lucruri care sunt tehnic in neregula la acel loc, in opinia lui avizata (poate nu se potrivesc stilurile, poate materialele sunt ieftine, poate texturile nu se pupa). Dar asta nu inseamna ca n-am dreptul sa spun ca MIE imi place acel design.
Atat timp cat n-am vazut termopane la cetate (chiar n-am vazut, daca vedeam as fi pomenit de ele, si eu am o problema cu termopanele in zone istorice) si eu una n-am observat, cu ochiul meu de ne-specialist, ceva care sa mi se para nelalocul lui in context, am spus ca MIE mi se pare ingrijit renovata. Nu vad de ce ar trebui sa fiu prudenta in exprimare intr-un articol in care imi spun o parere. Nici macar n-am zis ,,superb”, „minunat”, am zis INGRIJIT. Adica DECENT. Asta inseamna „ingrijit”: nici prea prea, nici foarte-foarte. N-am zis ca e o bijuterie arhitectonica, am zis ca arata ingrijit. Insist sa va raspund fiindca nu vad de ce tonul meu apreciativ din text ar fi nejustificat: se face turism pe o cetate care arata bine, care are o pozitionare extraordinara (panorama chiar e superba), care aduce bani la bugetul local (ca era coada la telecabina, am stat o ora si ceva la rand), intr-o tara care nu-i renumita pentru valorificarea atuurilor ei. Se face turism in Deva si sper sa se faca si mai mult.
Sa zicem ca unele materiale nu sunt tocmai bine-alese. Va cred pe cuvant, probabil un expert ar avea niste nemultumiri pe care doar el le intelege. V-ar face mai fericita sa cititi ca cetatea e o oroare si ca n-ar trebui sa calce niciun roman pe acolo? V-ar umple sufletul de bucurie? Ati avea vreo satisfactie launtrica? Vi se pare ca se face mult turism pe la noi, ca suntem niste asi in materie de valorificat istoria noastra? Nu suntem. Cand ceva se restaureaza si intra in circuitul turistic, eu ma bucur, cu mintea mea de om care iubeste aceasta tara, ma bucur sincer. Cetatea asta a stat abandonata decenii, fara sa se preocupe cineva de soarta ei, acum cand in sfarsit s-a facut o renovare, brusc avem o problema si ne deranjeaza cand cineva spune ca locul merita vizitat.
Eu n-am nicio problema cu dvs., v-am si aprobat comentariul, nu cenzurez decat mesajele injurioase (si, Slava Domnului, nu prea se intampla) sau spam-ul. In rest, orice opinie e bine venita. Ce nu am inteles a fost modul in care v-ati legat de UN CUVANT in detrimentul imaginii de ansamblu. Mie mi-a placut mult cetatea si sper sa mearga sute si mii de turisti s-o vada, e frumoasa si merita vazuta. E usor sa fim chitibusari si sa ne legam de ceva fara sa aducem argumente concrete, cel mai usor e sa darami si sa critici. Mai greu e sa faci, sa construiesti ceva. Tara asta e plina de specialisti in orice, dar abia ne pricepem sa punem piatra peste piatra ca sa incropim de-o industrie turistica. Dar la opinii si la ce NU e bine-facut si ce NU arata bine suntem asi.
Sunt termopane, dar nu albe, poate de asta nu le-ati observat. Sau poate de anul trecut pana acum le-au scos? Specialistii fac front comun, dar cei care decid si dau (a se citi iau) banii nu-i aud si nu-i baga in seama. Nu e vorba de zgariat retina, nici de a fi frumos. Un monument istoric nu trebuie sa fie frumos, sa dea bine in poze si sa placa turistului. Nu despre asta e vorba, e superficial daca asa ganditi. Trebuie sa fie ingrijit, si daca nu se poate restaura cum trebuie, respectand niste principii, astfel incat sa i se pastreze identitatea (nu turnam betoane si ciment, nu punem termopane, nu punem ziduri unde nu erau si din materiale care nu se potrivesc etc), atunci da, mai bine sa fie lasat in pace si doar intretinut. Altfel e distrus, nu mai vorbim de cetatea Devei, ci de o cladire care seamana a ceva. E acelasi lucru cu a darama ruinele si a construi de la zero tot. Chiar mai ieftin asa presupun. Eu inteleg ca un om care nu e specialist nu-si da seama intotdeaua ce e restaurat ok si ce nu, dar cand promovati ceva, putina documentare inainte cred ca e necesara.
Nu ma refeream ca trebuie sa dea bine in poze, nicidecum. Doar ca nu am observat lucruri flagrante (cum au fost, de exemplu, caloriferele albe văzute in Casa Șuțu din București, după restaurare) pentru ochiul meu de turist, nu de expert. Am stat o oră la cetate, n-am luat piatră cu piatră la rând ca să văd calitatea manoperei și nici nu sunt specialist în restaurări ca sa stiu exact ce sa caut (ce nu se potriveste sau ce n-ar trebui folosit conform cu epoca sau tehnicile de atunci). In fotografiile mele nu se vad termopane, dar daca exista alte lucruri care „stiintific” nu sunt in regula, puteti da exemple din ceva concret, nu pe teorie. E ceva in fotografiile facute care nu e cum ar trebui? Si, ca sa sa fac referire la ce spuneati: nu stiu cum era cetatea Devei inainte, ca sa imi dau seama unde au turnat un zid nou si unde ar fi trebuit sa fie o alta dimensiune de geam sau mai știu eu ce. Nu-mi dau seama nici ce materiale aveau voie sa foloseasca sau nu (eu am vazut doar lemn si piatra si mi s-a parut in regula, nu stiu despre ce materiale care nu se potrivesc vorbiti). Eu promovez turismul in Romania, locurile care mi-au placut in calatoriile mele prin tara. Documentarea mi-am facut-o la chestiunile de istorie si la nuante, dar este un material de opinie. Eu, turist, asa am vazut cetatea Devei. Referitor la restaurare, am spus ca mi s-a parut ingrijit facuta. Ca sa spun ca mi-a placut un loc si ca MIE, Diana, mi s-a parut frumos restaurat, nu trebuie sa cer opiniile unor arheologi sau arhitecti. Sincer, mi se pare un pic rauvoitor comentariul dvs., e clar ca aveti ceva personal cu subiectul, fiindca tot ce ati vazut a fost un cuvant: „ingrijit”, si de la el ati pornit o intreaga tirada. Putem parlamenta asa pana diseara, dar tot ramanem fiecare la parerea ei. Daca nu aveti ceva de spus concret pe fotografiile puse de mine (ce nu e in regula restaurat si vizibil pentru un ochi de muritor de rand, nu de specialist), teorii despre „daca” si „parca” avem cu totii. N-am nicio problema sa accept criticile, cand ele au logica, dar aici de la un simplu cuvant am ajuns la o intreaga discutie care n-are legatura nici cu mine, nici cu cei care vor vizita aceasta cetate. Mi se pare si un ton destul de acuzator pe care nu cred ca il justifica in vreun fel nici materialul si nici felul in care eu v-am raspuns.
la Cetatea Devei peisajul da, e frumos, povestea frumoasă, dar totuși…”îngrijit și atent renovată”? cred că glumiți. termopanele le-ați văzut? întrebați un istoric sau pe cineva care are habar cât de cât de patrimoniu și monumente istorice să vă spună cât de atent a fost renovată.
Eu nu am vazut niciun termopan la cetate, iar restul lucrarilor mi s-au parut atent facute. Nu sunt nici arheolog, nici arhitect, nici specialist in restaurari de monumente, sunt un consumator de cultura si apreciez orice se face bun pentru turismul romanesc. Era mai bine sa nu fie renovata deloc, sa fie lasata in paragina asa cum a stat atata timp? Articolul este opinia mea, iar eu una n-am vazut ceva care sa ma zgarie pe retina in mod flagrant. Mai e mult de facut si in Deva, si in alte orase din tara, dar cetatea chiar mi-a placut si imi pastrez parerea, respectand-o si pe a dvs in acelasi timp. Specialistii ar trebui sa faca front comun daca anumite lucruri nu sunt conforme cu parerile lor avizate, ceea ce nu prea s-a intamplat cand s-au pus termopane prin multe locuri din tara asta, inclusiv muzee celebre si case de patrimoniu 🙁
Termopane nu au fost si nu sunt pe cetate. Toate ferestrele sunt din lemn stratificat si o singura foaie de geam. Cautati definitia termopanului, vizitati cetatea si apoi faceti afirmatii corecte.